Nicușor Dan nu merge Davos. România este reprezentată de Oana Țoiu și Radu Burnete

Președintele României, Nicușor Dan, nu va participa la ediția din 2026 a Forumului Economic Mondial de la Davos, unul dintre cele mai importante evenimente internaționale dedicate economiei globale și politicii. Informația a fost confirmată de surse oficiale citate de Știrile Pro TV, care au precizat că șeful statului nu va face deplasarea în stațiunea elvețiană în perioada 19–23 ianuarie 2026, când are loc reuniunea anuală organizată de World Economic Forum.

România va fi reprezentată la Davos de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, potrivit acelorași surse. Din delegația română ar urma să facă parte și consilierul prezidențial pentru politici economice și sociale, Radu Burnete.

Absența președintelui nu a fost însoțită de o explicație publică, însă decizia plasează România într-o categorie de state reprezentate la nivel ministerial, nu la nivel de șef de stat sau de guvern.

Davos 2026 reunește lideri globali și șefi ai marilor companii, într-un context de tensiuni internaționale

Forumul Economic Mondial de la Davos este considerat cea mai influentă reuniune anuală a liderilor politici, economici și financiari din lume. Evenimentul reunește șefi de stat, prim-miniștri, miniștri-cheie, conducători ai marilor corporații, bancheri, investitori și lideri ai organizațiilor internaționale. Scopul declarat este discutarea marilor provocări globale și identificarea unor direcții comune de acțiune.

Potrivit Reuters, ediția din 2026 are loc într-un context de tensiuni geopolitice ridicate și de presiuni crescute asupra ordinii economice globale bazate pe reguli. Tema aleasă, „A Spirit of Dialogue” („Un spirit al dialogului”), reflectă nevoia de cooperare într-o lume marcată de conflicte armate, fragmentare politică și dispute comerciale. Organizatorii susțin că dialogul este esențial într-un moment în care consensul internațional este tot mai dificil de obținut.

Reuters notează că la Davos sunt așteptați lideri politici de prim rang, inclusiv președintele Statelor Unite, Donald Trump, precum și conducători ai statelor din G7 și din Uniunea Europeană. Prezența lui Trump este considerată semnificativă, în condițiile în care politicile sale externe și comerciale au intrat adesea în conflict cu abordarea multilaterală promovată de Forumul Economic Mondial.

Cine participă și ce lipsește din ecuația României

Associated Press relatează că aproximativ 3.000 de participanți din peste 130 de țări sunt așteptați la Davos în 2026. Printre aceștia se numără circa 850 de directori executivi și președinți ai unor companii de top la nivel global. De asemenea, organizatorii au anunțat un număr record de șefi de stat sau de guvern, estimat la peste 60.

În acest context, absența președintelui României ridică semne de întrebare legate de nivelul de vizibilitate politică și economică a țării în cadrul unuia dintre puținele forumuri unde liderii pot avea discuții directe, informale, în afara agendelor diplomatice stricte.

Davos este cunoscut nu doar pentru sesiunile publice, ci și pentru întâlnirile bilaterale sau multilaterale care au loc în marja evenimentului și care pot deschide uși pentru investiții, parteneriate economice sau inițiative politice.

Reprezentarea României de către ministrul de Externe indică o abordare concentrată mai degrabă pe componenta diplomatică. Prezența consilierului prezidențial Radu Burnete sugerează interes pentru discuțiile economice și sociale, însă lipsa șefului statului limitează capacitatea de a purta negocieri la cel mai înalt nivel politic.

De ce contează prezența la Davos pentru statele participante

Forumul de la Davos a fost fondat în 1971 și a devenit, în timp, un spațiu central pentru dezbateri despre globalizare, comerț internațional, schimbări climatice, tehnologie și securitate. De-a lungul anilor, aici au fost lansate inițiative globale și au fost stabilite direcții de cooperare între state și sectorul privat.

Criticii îl descriu drept un club al elitelor, dominat de interesele marilor corporații și ale liderilor politici influenți, însă organizatorii susțin că evenimentul include și reprezentanți ai societății civile, mediului academic și organizațiilor non-guvernamentale.

Pentru statele mai mici sau cu o influență geopolitică limitată, Davos este adesea o oportunitate de a-și face auzită vocea și de a intra pe radarul investitorilor internaționali. Discuțiile despre tranziția verde, inteligența artificială, lanțurile de aprovizionare sau reconstrucția unor zone afectate de conflicte sunt teme cu impact direct asupra economiilor emergente sau în dezvoltare.

În cazul României, participarea la nivel prezidențial ar fi putut oferi un plus de vizibilitate și ocazia unor întâlniri directe cu lideri politici și economici de top. În absența lui Nicușor Dan, miza cade pe modul în care delegația condusă de Oana Țoiu va reuși să promoveze interesele României și să valorifice oportunitățile de dialog disponibile la Davos.