Piața imobiliară 2026: prețuri, riscuri și ce trebuie să știe românii

Piața imobiliară din România intră în 2026 într-un climat de prudență, după mai mulți ani de creșteri accelerate de preț.

Costurile ridicate de finanțare, cererea mai slabă și noile presiuni fiscale influențează atât deciziile cumpărătorilor, cât și planurile dezvoltatorilor, iar specialiștii vorbesc mai degrabă despre o perioadă de stagnare decât despre scumpiri puternice.

În ultimul an, prețurile locuințelor au crescut la nivel național cu aproape 14%, potrivit datelor din piață, agregate de imobiliare.ro.

Cele mai mari valori se mențin în orașele mari, în special în Cluj-Napoca, unde prețul pe metrul pătrat depășește 3.200 de euro.

Creșteri importante s-au văzut și în Craiova, în timp ce în Oradea piața a dat deja semne de plafonare, cu variații mici și chiar ușoare scăderi.

În București, Brașov, Iași sau Timișoara, prețurile au continuat să urce, dar într-un ritm mai temperat față de anii trecuți.

Cerere mai prudentă și prețuri care se stabilizează

Pentru 2026, specialiștii nu văd motive solide pentru noi majorări semnificative de preț. Cererea este mai redusă, iar cumpărătorii sunt mai atenți la buget și la riscuri. Mulți amână decizia de achiziție, mai ales în contextul inflației și al costurilor ridicate ale creditelor.

Agenții imobiliai spun că proprietarii nu sunt dispuși să reducă brusc prețurile, însă nici nu mai pot forța creșteri. În acest context, tranzacțiile se fac mai greu, iar timpul de vânzare al unei locuințe este mai mare. Prețurile tind să se stabilizeze, cel puțin în prima parte a anului, până când condițiile economice se vor îmbunătăți.

Un element important rămâne costul finanțării. O eventuală relaxare a dobânzilor este așteptată abia din vara lui 2026. Până atunci, creditele rămân scumpe, ceea ce îi ține departe pe mulți potențiali cumpărători.

Cei care intră totuși în piață sunt, în principal, persoanele care au nevoie reală de o locuință, nu investitorii mici care cumpărau pentru a obține profit.

Oferta limitată și costuri mai mari la construcții

Pe lângă cererea mai slabă, piața este influențată și de ofertă. Numărul redus de autorizații de construire din anii anteriori se vede acum într-o ofertă mai mică de locuințe noi. În același timp, dezvoltatorii sunt mai rezervați în lansarea de proiecte, analizând atent dacă investițiile mai sunt profitabile.

Costurile de construcție rămân ridicate, nu doar din cauza materialelor sau a forței de muncă, ci și din cauza taxelor. Impozitul pe clădirile comerciale și logistice a crescut și poate ajunge la 150.000–200.000 de euro pe an pentru o singură unitate mare.

Aceste costuri sunt transferate treptat în prețul materialelor de construcții și ajung, în final, să fie plătite de constructori și de cei care își construiesc o casă sau cumpără un apartament.

Într-o industrie cu marje mici, aceste cheltuieli nu pot fi absorbite fără efecte. Practic, materialele sunt aceleași, dar ajung mai scump la șantier din cauza costurilor suplimentare de depozitare, logistică și taxe. Toate acestea pun presiune pe prețul final al locuințelor.

Pentru românii care vor să își cumpere o locuință în 2026, tabloul este unul mixt. Pe de o parte, nu se anticipează scumpiri rapide, iar în unele zone piața poate chiar să stagneze.

Pe de altă parte, creditele sunt încă scumpe, iar oferta de locuințe noi este limitată. Decizia de cumpărare depinde tot mai mult de nevoile reale ale fiecăruia, de buget și de capacitatea de a face față costurilor pe termen lung, într-o piață care pare să intre într-o etapă de echilibru fragil.