Trump zguduie lumea: amenințări cu ieșirea din NATO și planuri șoc pentru Groenlanda

Planurile reluate ale președintelui american Donald Trump privind controlul Statelor Unite asupra Groenlandei au provocat un val de reacții critice la Washington și în rândul aliaților europeni, mai mulți senatori americani avertizând că o astfel de mișcare ar putea duce la destrămarea NATO și la un conflict diplomatic sau militar cu state membre ale alianței. Declarațiile vin pe fondul intensificării retoricii Casei Albe, care a calificat Groenlanda drept o prioritate de securitate națională pentru SUA.

Disputa a reaprins dezbateri sensibile privind obligațiile asumate de Statele Unite în cadrul Alianței Nord-Atlantice, în condițiile în care Groenlanda este un teritoriu autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei, stat membru NATO. Potrivit senatorilor critici ai inițiativei, orice tentativă de preluare a teritoriului, inclusiv prin forță, ar avea consecințe majore asupra relațiilor transatlantice.

Avertismente din Congresul SUA privind viitorul NATO

Senatorul democrat Chris Murphy a declarat într-un interviu acordat emisiunii „Meet the Press” de la NBC News că anexarea Groenlandei de către Statele Unite „ar fi sfârșitul NATO”. El a subliniat că alianța ar fi obligată, prin articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, să apere Danemarca în cazul unui atac asupra teritoriului său.

„NATO ar avea obligația să apere Groenlanda și atunci se pune întrebarea dacă nu cumva am fi în război cu Europa, cu Anglia, cu Franța”, a spus Murphy. El a amintit că articolul 5, care prevede că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor, a fost invocat o singură dată în istoria alianței, în sprijinul Statelor Unite după atacurile din 11 septembrie 2001.

Alți senatori democrați au transmis avertismente similare. Mark Warner a declarat la „Fox News Sunday” că orice acțiune a lui Trump împotriva Groenlandei „ar distruge complet NATO”. Senatorul Mark Kelly a scris pe platforma X că, dacă administrația ar încerca să preia teritoriul prin forță, „acest președinte este mai prost și mai incompetent decât credeam majoritatea dintre noi”. El a adăugat că o astfel de decizie ar reprezenta „cea mai mare gafă geopolitică din istoria Statelor Unite”.

Senatorul Tim Kaine a afirmat într-un interviu acordat emisiunii „Face the Nation” de la CBS News că legislativul ar putea bloca orice inițiativă militară. „Vom forța un vot în Senat pentru a bloca orice acțiune militară americană în Groenlanda sau Danemarca, dacă va fi nevoie”, a spus Kaine, adăugând că se așteaptă la un sprijin bipartizan larg.

Reacții din partea Danemarcei și Groenlandei

Controversa s-a intensificat după ce, la scurt timp după o operațiune americană îndreptată împotriva lui Nicolás Maduro, o aliată a președintelui, Katie Miller, a publicat pe rețelele sociale o imagine cu steagul SUA pe Groenlanda, însoțită de mesajul „SOON!”. Gestul a declanșat reacții imediate în Europa.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a condamnat public presiunile exercitate de administrația Trump, calificându-le drept „total lipsite de respect”.

La rândul său, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat pentru postul public DR că „dacă Statele Unite atacă un alt stat NATO, totul se oprește”, referindu-se la consecințele pentru alianță.

Danemarca este stat membru fondator al NATO, iar Groenlanda, deși autonomă, intră sub incidența angajamentelor de apărare colectivă asumate de alianță. Acest context a amplificat îngrijorările privind escaladarea tensiunilor între Washington și aliații europeni.

Poziția Casei Albe și argumentele lui Trump

Casa Albă a apărat inițiativa, prezentând controlul asupra Groenlandei drept o prioritate de securitate națională. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că administrația analizează „o gamă largă de opțiuni” pentru atingerea acestui obiectiv și că utilizarea armatei americane „este întotdeauna o opțiune aflată la dispoziția comandantului suprem”. Statele Unite dețin deja o bază militară pe insulă.

Donald Trump a escaladat retorica la finalul săptămânii trecute, afirmând că SUA „vor face ceva cu Groenlanda, indiferent dacă le place sau nu”. El a susținut că, în lipsa unei intervenții americane, teritoriul ar putea fi preluat de Rusia sau China. Într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, Trump a scris că se îndoiește că NATO „ar fi acolo pentru noi dacă am avea cu adevărat nevoie de ei”, deși a adăugat că SUA „vor fi întotdeauna alături de NATO”.

Într-un interviu ulterior acordat The New York Times, președintele american a recunoscut că „ar putea fi o alegere” între păstrarea alianței NATO și dobândirea Groenlandei. Declarațiile au fost interpretate de critici drept o punere sub semnul întrebării a angajamentului tradițional al SUA față de alianță.

Trump a sugerat anterior și posibilitatea retragerii SUA din NATO, afirmând că nu este convins că aliații ar sări în sprijinul americanilor în cazul unei agresiuni militare. El a susținut că presiunile sale au determinat statele membre să își majoreze cheltuielile de apărare, susținând că aliații europeni au fost de acord să crească treptat aceste alocări până la 5% din PIB până în 2035.

Dincolo de aspectele de securitate, președintele a invocat și importanța strategică și economică a Groenlandei, inclusiv potențialul său în resurse naturale și poziția geografică. Criticii din Congres au respins însă argumentele, susținând că abordarea administrației riscă să izoleze Statele Unite și să submineze alianțele construite după al Doilea Război Mondial.

Chiar și din tabăra republicană au apărut voci critice. Senatorul Rand Paul a declarat într-un interviu pentru ABC News că ideea cumpărării Groenlandei nu poate fi realizată prin amenințări. „Nu ajungi acolo enervând și insultând oamenii care trăiesc acolo și spunând că vom trimite pușcașii marini și o vom lua dacă nu ne-o vindeți”, a spus el.