Stagiul militar voluntar devine lege. Câți bani primesc tinerii după patru luni de pregătire

Președintele Nicușor Dan a promulgat legea care introduce stagiul militar voluntar destinat femeilor și bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, un program de pregătire militară de bază ce poate avea o durată de până la patru luni și care se aplică în timp de pace, potrivit actului normativ.

Legea stabilește atât drepturile financiare ale participanților, cât și statutul acestora după finalizarea cursului, precum și obligațiile ce pot interveni în situații excepționale de securitate.

Pe durata programului de pregătire militară, persoanele înscrise în stagiul militar voluntar beneficiază de o indemnizație lunară, precum și de cazare, hrană, medicamente și echipamente asigurate de stat.

După finalizarea cursului, absolvenții primesc o sumă echivalentă cu trei salarii medii brute pe economie, în prezent aproximativ 27.000 de lei, conform prevederilor legale.

În urma absolvirii stagiului, participanții dobândesc statutul de soldat sau gradat voluntar în termen și sunt luați în evidență de centrele militare teritoriale.

Statutul după finalizarea stagiului

Legea prevede că persoanele care finalizează stagiul militar voluntar sunt introduse în rezerva operațională. Centrele militare au obligația de a-i lua în evidență și de a gestiona situația acestora în funcție de nevoile instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

Actul normativ precizează că, la instituirea stării de urgență sau a stării de asediu, ori la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, rezerviștii pot fi concentrați și sau mobilizați potrivit necesităților operative.

Totodată, legea stabilește că cetățenii români cu domiciliul în România care au îndeplinit serviciul militar în forțele armate ale statelor membre NATO sau ale Uniunii Europene sunt luați în evidența centrelor militare cu gradul militar dobândit anterior. Aceștia intră sub incidența acelorași reguli privind evidența militară și obligațiile ce pot apărea în situații de criză.

Obligații și excepții prevăzute de lege

Actul normativ prevede că cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii au obligația de a se prezenta la locul, data și ora indicate în ordinul de chemare.

Prin excepție, în cazul instituirii stării de asediu, al declarării mobilizării sau al stării de război, cetățenii cu domiciliul în România, dar aflați temporar în străinătate, trebuie să se prezinte în termen de maximum 15 zile calendaristice de la notificare la centrele militare de care aparțin, pentru clarificarea situației militare și, după caz, pentru primirea ordinului de chemare.

Legea mai prevede că, în situația instituirii stării de urgență, a stării de asediu sau a declarării mobilizării ori a războiului, rezerviștii voluntari plecați temporar în afara țării au obligația de a se prezenta la structurile instituțiilor din domeniul apărării și securității naționale în care sunt încadrați, în termenul prevăzut în contractul semnat.

În ceea ce privește persoanele care nu au efectuat serviciul militar, legea stabilește că, pe timp de pace, cetățenii români, femei și bărbați cu vârste între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, pot solicita participarea voluntară la programul de pregătire militară de bază organizat de Ministerul Apărării Naționale.

Programul se desfășoară pe baza solicitării individuale și are o durată de până la patru luni, în calitate de soldat sau gradat voluntar în termen.

Cetățenii români care au efectuat serviciul militar activ sau în rezervă ori care au avut calitatea de polițist sau polițist de penitenciare sunt luați direct în evidență ca rezerviști, în conformitate cu legea promulgată.

Noile prevederi stabilesc cadrul legal pentru evidența, pregătirea și mobilizarea resurselor umane în domeniul apărării naționale, în condiții de voluntariat în timp de pace.