Acordul UE–Mercosur: România între vot, scandal și agricultură

După 25 de ani de negocieri, statele membre ale Uniunii Europene au aprobat pe 9 ianuarie 2026 acordul comercial între UE și blocul Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), în pofida opoziției și protestelor furioase din agricultură și scene politice tensionate în țările membre.

Votul a trecut cu majoritate calificată, însă a deschis imediat un front intern în România. Guvernul/Președinția au prezentat votul drept „oportunitate”, iar PSD și AUR au acuzat „trădarea” fermierilor.

Ce este Mercosur (și de ce contează pentru UE)

Mercosur este un bloc economic din America de Sud, creat pentru a facilita comerțul și cooperarea economică între statele membre. În prezent, Mercosur este format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, cele patru țări care participă direct la acordul comercial negociat cu Uniunea Europeană.

Venezuela, deși a fost admisă în trecut ca membru al blocului, are statutul suspendat și nu este inclusă în acordul UE–Mercosur.

Alte state din regiune, precum Bolivia, Chile sau Peru, au statut de asociat sau sunt în diferite etape de apropiere de Mercosur, dar nu fac parte din acest tratat de liber schimb.

Pentru Uniunea Europeană, Mercosur este important în primul rând ca piață externă mare, cu aproximativ 300 de milioane de consumatori și economii emergente care au avut, până acum, tarife ridicate pentru produsele europene.

În multe sectoare, exporturile din UE către America de Sud sunt îngreunate de taxe vamale de două sau chiar trei ori mai mari decât cele aplicate pe alte piețe.

Din acest motiv, acordul este văzut la Bruxelles ca o oportunitate de a face produsele europene mai competitive în regiune, în special în industrii precum cea auto, echipamente industriale, produse chimice și farmaceutice.

Deși textul final nu este încă perfect definitivat și nu este semnat, votul de acum deschide calea pentru semnarea formală și pentru ratificarea ulterioară, inclusiv de către Parlamentul European.

Ce prevede, pe scurt, Acordul UE-Mercosur

• Eliminarea taxelor vamale pentru 91 % din produsele importate între UE și Mercosur – asta înseamnă scutiri de tarife pentru marea majoritate a schimburilor comerciale.
• Cote preferențiale pentru anumite produse agricole sensibile – de exemplu, carne de vită și de pasăre pot avea limite speciale pentru import fără taxe.
• Acces extins la materii prime și piețe de export, inclusiv pentru industria auto, tehnologică sau servicii românești.
• Mecanisme de salvgardare pentru a proteja fermierii dacă importurile cresc prea repede și pun presiune pe piață, dar criticii spun că acestea pot fi greu de aplicat efectiv.

Aceste prevederi sunt menite să susțină atât exporturile europene, cât și importurile, însă impactul asupra agricultorilor rămâne punctul central de dispută.

Criticii invocă riscuri legate de presiune pe prețuri pentru fermierii europeni, precum și teme de mediu (defrișări) și standarde (sanitar-veterinare, bunăstare animală).

Votul în UE: majoritate calificată, dar cu opoziție puternică

Pe 9 ianuarie 2026, statele membre UE au aprobat acordul prin vot cu majoritate calificată, chiar dacă Franța, Polonia, Austria, Ungaria și Irlanda au votat împotrivă și Belgia s-a abținut. Restul statelor au votat în favoare, permițând acordului să treacă.

Acest vot nu înseamnă însă că Acordul a intrat automat în vigoare: decizia trebuie confirmată oficial în scris și urmează aprobarea Parlamentului European și ratificarea formală înainte de implementare.

România a votat în favoarea acordului. Mesajul oficial (în diverse formulări) a fost că Bucureștiul ar fi cerut și obținut garanții suplimentare pentru protejarea piețelor/producătorilor și că acordul ar aduce:

• noi piețe de export prin reducerea taxelor vamale;
• un câștig strategic/economic inclusiv prin acces mai bun la anumite materii prime, potrivit explicațiilor președintelui.

În paralel, chiar înainte/în timpul votului, au existat semnale publice că Ministerul Agriculturii cere analize de impact/studii suplimentare și prudență.

Scandalul de la București: PSD + AUR vs. MAE/USR și intervenția președintelui

După vot, PSD a ieșit public cu un mesaj dur: a spus că susținerea acordului ar fi un „act de trădare a intereselor fermierilor români” și a indicat direct MAE, condus de Oana Țoiu (USR), ca responsabil pentru mandatul de vot.

În aceeași logică, PSD a invocat pozițiile prudente ale ministrului Agriculturii (PSD) și riscul pentru agricultura românească.

La rândul lor, parlamentarii și liderii AUR au criticat de asemenea Acordul, numindu-l o concesie periculoasă făcută în detrimentul fermierilor și suveranității alimentare a României.

Au apărut declarații publice în care AUR susține că votul României a fost diferit de cel al altor țări și că această variantă a Acordului ar avea efecte negative asupra producătorilor locali.

De fapt, în ultimele săptămâni, au existat și declarații/mesaje publice ale AUR care îl atacă direct pe președinte pe această temă.

Președintele Nicușor Dan a explicat că România a votat favorabil după ce a negociat alături de alte state europene elemente care ar proteja interesul fermierilor și producătorilor români. El a subliniat că Acordul deschide noi piețe pentru export, crește accesul la materii prime și include concesii privind protecția sectoarelor agricole sensibile.

Acesta a mai menționat că, pentru a sprijini fermierii afectați, Comisia Europeană ar putea elibera fonduri suplimentare în cadrul Politicii Agricole Comune.