Câte țări a bombardat Trump in 2025 / Bilanțul intervențiilor militare americane

Deși președintele Donald Trump și-a construit discursul public în jurul promisiunii că va opri implicarea Americii în războaie externe, datele din teren indică o realitate radical diferită.

Câte țări a bombardat Trump in 2025 / Bilanțul intervențiilor militare americane
Foto: Scaramax | Dreamstime.com

Președintele SUA, Donald Trump, s-a prezentat ca un „președinte al păcii”, dar realitatea din teren arată contrariul: peste 622 de bombardamente externe au fost efectuate sau sprijinite de SUA începând cu 20 ianuarie 2025, potrivit organizației independente ACLED.

Potrivit aceleiași organizații, Statele Unite au bombardat în 2025 teritorii aparținând a șapte state suverane, desfășurând sute de atacuri aeriene și navale.

Venezuela

Venezuela este cea mai recentă țară lovită de bombardamente americane. În decembrie 2025, Trump a confirmat că armata SUA a atacat o instalație portuară pe teritoriul venezuelean, despre care Washingtonul susține că era folosită pentru încărcarea ambarcațiunilor implicate în traficul de droguri.

Lovitura a marcat prima acțiune militară directă pe teritoriul Venezuelei, după luni în care SUA au atacat nave în Marea Caraibilor și Pacificul de Est.

Autoritățile de la Caracas au acuzat atunci SUA că folosesc pretextul drogurilor pentru a pregăti o schimbare de regim, în timp ce organizații pentru drepturile omului vorbesc despre zeci de civili uciși în atacurile asupra ambarcațiunilor.

Între timp, într-o operațiune militară americană executată la începutul lunii ianuarie 2026, președintele venezuelean Nicolss Maduro și soția sa au fost capturați de forțele speciale americane și transferați în Statele Unite pentru a fi judecați sub acuzații de trafic de droguri și narco-terorism. Maduro a apărut deja în fața unei instanțe federale din New York unde și-a declarat nevinovăția.

Nigeria

În Nigeria, anul 2025 a marcat un precedent istoric. Pentru prima dată, armata Statelor Unite a desfășurat atacuri aeriene directe pe teritoriul acestei țări africane.

Pe 25 decembrie, avioane americane au lovit presupuse baze ale unor grupări armate din statul Sokoto, în nord-vestul Nigeriei.

Administrația Trump a motivat intervenția prin necesitatea combaterii grupărilor afiliate ISIS, despre care susține că și-au extins influența în regiune.

Atacurile au fost precedate de presiuni politice intense exercitate de Washington asupra guvernului nigerian, acuzat de lideri conservatori americani că nu ar proteja suficient comunitățile creștine din țară.

Autoritățile de la Abuja au acceptat operațiunea și au declarat că aceasta a fost „un succes”, însă informațiile privind numărul victimelor și amploarea distrugerilor au fost limitate.

Criticii spun că Nigeria riscă să devină un nou teatru de confruntare militară internațională, în timp ce populația civilă se află deja sub presiunea violențelor interne și a instabilității economice.

Somalia

Somalia rămâne una dintre țările cele mai afectate de intervențiile militare americane din 2025.

Deși Trump retrăsese majoritatea trupelor americane în timpul primului său mandat, al doilea mandat a adus o escaladare masivă a atacurilor aeriene.

În cursul anului, SUA au efectuat peste o sută de lovituri aeriene împotriva grupărilor al-Shabab și ISIS-Somalia. Oficial, aceste atacuri sunt realizate la cererea guvernului somalez și urmăresc sprijinirea forțelor locale. În realitate, investigațiile jurnalistice indică un bilanț semnificativ de victime civile.

În mai multe cazuri documentate, bombardamentele au lovit zone populate, iar printre cei uciși s-au aflat femei și copii.

Pentagonul nu publică date detaliate privind victimele civile, ceea ce a alimentat criticile venite din partea organizațiilor internaționale.

Pentru populația Somaliei, 2025 a fost unul dintre cei mai violenți ani ai ultimului deceniu.

Siria

În Siria, pe 19 decembrie 2025, Statele Unite au lansat zeci de atacuri asupra pozițiilor ISIS, ca represalii pentru un atac armat petrecut la Palmyra, în urma căruia au murit doi soldați americani.

Operațiunea, descrisă de Casa Albă ca fiind una de represalii, a vizat depozite de arme și infrastructură militară a grupării jihadiste. Trump a prezentat public atacurile drept o demonstrație de forță și un avertisment clar pentru orice grupare care ar putea viza trupele americane din regiune.

SUA mențin de ani de zile trupe pe teritoriul sirian, în ciuda pozițiilor anterioare ale lui Trump, care declarase că America „nu ar trebui să aibă nimic de-a face cu Siria”. În 2025, această poziție s-a dovedit a fi abandonată complet.

Iran

Poate cea mai periculoasă escaladare din 2025 a avut loc în relația dintre SUA și Iran. Pe 22 iunie, armata americană a bombardat trei situri nucleare majore iraniene, într-o operațiune aeronavală de mare amploare.

Administrația Trump a justificat atacurile afirmând că Iranul se apropia de producerea de armament nuclear. Bombardamentele au provocat pagube serioase instalațiilor și au declanșat un conflict regional scurt, dar extrem de intens, între Iran și Israel. În doar 12 zile de lupte, peste o mie de persoane au murit.

Iranul a ripostat simbolic printr-un atac asupra unei baze americane din Qatar, fără victime. Conflictul s-a încheiat rapid, însă Trump a avertizat public că SUA vor lovi din nou dacă Iranul își reia programul nuclear..

Yemen

În Yemen, SUA au continuat o campanie militară începută anterior, dar amplificată semnificativ în 2025. Sub administrația Trump, bombardamentele asupra rebelilor Houthi au devenit aproape zilnice timp de mai multe luni.

Atacurile au distrus porturi, aeroporturi, sisteme radar și alte infrastructuri vitale. Potrivit autorităților locale, majoritatea victimelor au fost civili. Deși SUA susțin că au eliminat sute de combatanți, bilanțul uman rămâne extrem de contestat.

În mai 2025, un armistițiu mediat de Oman a pus capăt bombardamentelor, însă Yemenul rămâne una dintre cele mai afectate țări de conflict din lume.

Irak

În Irak, SUA au lansat, în martie 2025, atacuri aeriene în provincia Al-Anbar, vizând conducerea ISIS.

Pentagonul a anunțat eliminarea unuia dintre cei mai importanți lideri ai grupării, într-o operațiune desfășurată în cooperare cu serviciile de informații irakiene.

Trump a lăudat public acțiunea, prezentând-o drept un exemplu al doctrinei sale de „pace prin forță”.

Comentează

Spune-ți părerea!

Lasă un comentariu mai jos și spune-ne cum vezi tu lucrurile. Părerea ta contează!

Pentru a adăuga un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.
2000 caractere rămase