Proteste masive în Iran: zeci de morți și mii de arestări. Autoritățile au restricționat internetul

Iranul traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimii ani, după izbucnirea unor proteste extinse împotriva regimului, declanșate de criza economică și agravate de tensiunile politice interne și externe. Demonstrațiile au cuprins întreaga țară, iar autoritățile au răspuns cu forță, arestări în masă și restricționarea comunicațiilor.

Clădiri, autobuze și magazine au fost incendiate în mai multe orașe iraniene, inclusiv în capitala Teheran, unde martori au descris scenele drept un adevărat „teatru de război”. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, cel puțin 38 de persoane au fost ucise în confruntările violente dintre protestatari și forțele de ordine, iar aproximativ 2.200 au fost arestate.

Agenția Human Rights Activists News Agency, cu sediul în Statele Unite, a raportat că au avut loc peste 340 de proteste în toate cele 31 de provincii ale Iranului. Organizația se bazează pe o rețea de activiști din interiorul țării și a furnizat informații considerate credibile și în episoadele anterioare de proteste.

Dimensiunea exactă a demonstrațiilor este dificil de evaluat, în condițiile în care presa de stat iraniană a oferit informații limitate. Imaginile apărute online sunt fragmentare și adesea surprind doar momente scurte, cu mulțimi pe străzi sau sunete de focuri de armă.

Jurnaliștii din Iran se confruntă cu restricții severe, inclusiv obligația de a obține permisiuni speciale pentru deplasări și riscul de a fi hărțuiți sau arestați.

Cu toate acestea, protestele au continuat, în pofida avertismentelor transmise public de liderul suprem, Ayatollah Ali Khamenei, care a declarat că „instigatorii trebuie puși la punct”.

Criza economică, principalul declanșator

Nemulțumirile au izbucnit pe fondul degradării accelerate a situației economice. Prăbușirea rialului iranian a dus la scumpiri semnificative ale alimentelor de bază, precum carnea și orezul. Iranul se confruntă cu o rată anuală a inflației de aproximativ 40%, care a redus puterea de cumpărare a populației.

În decembrie, autoritățile au introdus un nou sistem de prețuri pentru benzina subvenționată, majorând costul unui combustibil care era printre cele mai ieftine din lume. Guvernul urmează să revizuiască prețurile trimestrial, ceea ce alimentează temerile legate de scumpiri suplimentare. În paralel, Banca Centrală a eliminat un curs preferențial dolar-rial pentru majoritatea produselor, cu excepția medicamentelor și grâului, măsură care ar putea duce la noi creșteri de prețuri la alimente.

Protestele au început la sfârșitul lunii decembrie, inițial în rândul comercianților din Teheran, și s-au extins rapid. Deși revendicările au fost la început de natură economică, ele au căpătat curând un caracter politic, cu scandări împotriva conducerii. Nemulțumirea publică s-a acumulat de-a lungul anilor, inclusiv după moartea tinerei Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, decedată în custodia poliției.

Mesajele conducerii de la Teheran

Autoritățile iraniene au impus un blackout aproape total al internetului la nivel național. Grupul de monitorizare Netblocks a raportat că nivelul conectivității a scăzut la aproximativ 1% din valorile normale. Restricțiile au îngreunat comunicarea atât în interiorul țării, cât și cu diaspora, numeroși iranieni din străinătate declarând că nu își pot contacta familiile.

Potrivit Netblocks, măsura face parte dintr-o serie de acțiuni de cenzură digitală menite să limiteze mobilizarea protestatarilor și să reducă fluxul de informații privind reacția forțelor de securitate.

În primul său discurs după izbucnirea protestelor, Ayatollah Ali Khamenei a declarat că Republica Islamică nu va da înapoi și a acuzat intervenția unor puteri străine. El a vorbit despre „mercenari care lucrează pentru forțe externe” și a respins presiunile din afara țării.

Liderul suprem a subliniat că regimul s-a instaurat „cu sângele a sute de mii de oameni” și că nu va ceda în fața celor pe care îi consideră sabotori.

Implicații regionale și context extern

Tensiunile interne se suprapun peste dispute vechi legate de programul nuclear iranian. Deși Teheranul susține că acesta are scopuri pașnice, oficiali iranieni au amenințat în repetate rânduri cu dezvoltarea unei arme nucleare. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a avertizat că Iranul ar avea capacitatea de a construi mai multe bombe nucleare dacă ar decide să își militarizeze programul.

Autoritățile iraniene au anunțat recent că au oprit îmbogățirea uraniului la toate siturile, semnalând o posibilă deschidere spre negocieri pentru reducerea sancțiunilor, însă discuțiile semnificative lipsesc până în prezent.

Protestele au loc într-un moment delicat pentru Iran, după un conflict de 12 zile în luna iunie, inițiat de Israel, conflict în care forțe americane au bombardat instalații nucleare iraniene.

În plan regional, aliații Teheranului sunt slăbiți: Hamas a fost grav afectat în Gaza, Hezbollah a pierdut lideri importanți în Liban, iar regimul sirian condus de Bashar Assad a fost înlăturat în decembrie 2024. Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au fost de asemenea vizați de atacuri israeliene și americane.

În acest context, Iranul a acuzat Statele Unite și Israelul că ar fi implicate în destabilizarea internă. Președintele american Donald Trump a avertizat că Washingtonul urmărește situația îndeaproape și a transmis un mesaj dur autorităților iraniene în cazul reprimării violente a protestelor.