Inflația lovește dur: taxe mai mari, venituri în scădere și impozite record în 2026

Veniturile medii ale gospodăriilor din România au scăzut în trimestrul al treilea din 2025 față de trimestrul precedent, în timp ce cheltuielile au continuat să crească, arată cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică.

Evoluția vine într-un context în care, din 2026, autoritățile locale din marile orașe aplică majorări semnificative ale taxelor și impozitelor locale, care vor pune presiune suplimentară pe bugetele populației.

Venituri și cheltuieli în trimestrul III din 2025

Potrivit datelor INS, veniturile totale medii lunare au fost în trimestrul III 2025, în termeni nominali, de 9.420 de lei pe gospodărie, echivalentul a 3.789 de lei pe persoană. Comparativ cu trimestrul II din 2025, veniturile au scăzut cu 0,9%, atât la nivel de gospodărie, cât și pe persoană.

Față de aceeași perioadă a anului precedent, evoluția rămâne însă pozitivă. Veniturile totale medii lunare pe gospodărie au crescut cu 14,1% față de trimestrul III 2024, iar cele pe persoană cu 14,9%, potrivit INS, relatează News.

În același interval, cheltuielile totale medii lunare ale populației au ajuns la 8.079 de lei pe gospodărie, respectiv 3.250 de lei pe persoană. Acestea au reprezentat 85,8% din veniturile totale. Comparativ cu trimestrul II 2025, cheltuielile au crescut ușor, cu 36 de lei pe gospodărie, iar față de trimestrul III 2024 majorarea a depășit 15%.

Veniturile bănești medii lunare au fost de 8.885 de lei pe gospodărie în trimestrul III 2025, adică 3.574 de lei pe persoană, în scădere cu 0,5% față de trimestrul anterior. Veniturile în natură au fost de 535 de lei pe gospodărie, respectiv 215 lei pe persoană, în scădere cu 6,8% față de trimestrul II.

Salariile brute și alte drepturi salariale au rămas principala sursă de venit pentru populație. Acestea au însumat în medie 6.443 de lei pe gospodărie și au avut o pondere de 68,4% în totalul veniturilor, în scădere cu 0,7 puncte procentuale față de trimestrul precedent.

O contribuție importantă la veniturile totale au avut și prestațiile sociale, care au ajuns la 1.892 de lei pe gospodărie, reprezentând 20,1% din veniturile totale, în creștere față de trimestrul II. Veniturile în natură, formate din produse consumate din resurse proprii și alte beneficii similare, au reprezentat 5,7% din total.

Diferențele între mediul urban și cel rural rămân semnificative. În mediul urban, venitul total mediu lunar pe gospodărie a fost de 10.693 de lei, de aproximativ 1,4 ori mai mare decât în mediul rural. Pe persoană, venitul mediu a fost de 4.534 de lei în urban, cu circa 50% mai mare decât în rural.

Structura veniturilor diferă și ea în funcție de mediul de rezidență. În mediul urban, salariile au reprezentat 73,8% din veniturile totale, cu 14 puncte procentuale peste nivelul din mediul rural. În schimb, în mediul rural, ponderea prestațiilor sociale a fost mai mare, de 20,6%, iar veniturile în natură au avut o pondere de 9,1%, de aproape trei ori mai mare decât în urban.

La capitolul cheltuieli, gospodăriile au alocat în trimestrul III 2025, în medie, 7.659 de lei lunar pentru cheltuieli bănești, cu 1% mai mult față de trimestrul anterior. Consumul de produse din resurse proprii a scăzut la 420 de lei pe gospodărie.

Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost direcționată către consum, cu 4.898 de lei pe gospodărie, adică 60,6% din total. Alte 2.696 de lei, respectiv 33,4%, au fost alocate pentru impozite, contribuții și taxe către administrația publică și bugetele de asigurări sociale.

Mediul urban a înregistrat cheltuieli totale medii lunare de 9.109 lei pe gospodărie, de peste 1,3 ori mai mari decât în mediul rural. O persoană din orașe a cheltuit în medie 3.862 de lei lunar, față de aproximativ 2.600 de lei în mediul rural.

Conform clasificării COICOP, cheltuielile pentru produse agroalimentare și băuturi nealcoolice au avut cea mai mare pondere în bugetul gospodăriilor, de 31,7%, cu o valoare de 1.553 de lei pe lună. Acestea au fost urmate de cheltuielile pentru locuință, utilități și combustibili, care au însumat 735 de lei pe gospodărie, adică 15% din cheltuielile de consum.

Cheltuielile pentru îmbrăcăminte și încălțăminte au fost de 371 de lei pe gospodărie, iar cele pentru transport și sănătate au avut fiecare o pondere de 6,9%. Cel mai redus nivel de cheltuieli a fost înregistrat la educație, cu doar 13 lei pe gospodărie, adică 0,3% din cheltuielile totale de consum.

Majorări de taxe și impozite locale din 2026

Începând cu anul 2026, românii din marile orașe se confruntă cu majorări semnificative ale taxelor și impozitelor locale, unele dintre ele depășind estimările anunțate de Guvern la finalul anului trecut. Creșterile vizează proprietățile, terenurile și autoturismele și sunt aplicate în baza noilor prevederi ale Codului Fiscal.

În București, valorile impozabile pentru clădirile rezidențiale au crescut cu până la 80%. Pentru clădirile cu cadre din beton armat sau pereți din cărămidă, valoarea impozabilă a urcat de la 1.492 de lei pe metru pătrat în 2025 la 2.677 de lei pe metru pătrat în 2026. Pentru clădirile cu pereți din lemn, valoarea impozabilă a crescut de la 447 la 803 lei pe metru pătrat.

Au fost majorate și impozitele pentru terenuri intravilane, în funcție de zonă și categoria de folosință. În același timp, impozitele pentru mijloacele de transport vor fi, în multe cazuri, duble față de 2025, fiind introduse criterii legate de normele de poluare, pe principiul „poluatorul plătește”.

În Cluj-Napoca, taxele locale au crescut cu procente cuprinse între 55% și 80%. Pentru un apartament de 55 de metri pătrați, impozitul anual a crescut de la aproximativ 330 de lei la peste 500 de lei, în funcție de zonă. Primăria a precizat că a aplicat doar majorările impuse de legislația națională.

În Brașov, Consiliul Local a majorat impozitul pe clădiri de 2,67 ori. Proprietarii de autoturisme vor plăti, de asemenea, mai mult, în funcție de norma de poluare. De exemplu, pentru un autoturism Euro 3, cu motor de 1.600 cmc, impozitul anual a crescut de la 129 de lei la 312 lei.

La Arad, taxele și impozitele locale au fost majorate cu până la 80%. Un apartament de 60 de metri pătrați, situat în zona A, va fi impozitat cu 578 de lei în 2026, față de 322 de lei în 2025. Autoritățile locale au anunțat mai multe modalități de plată și au menținut bonificația de 10% pentru plata anticipată.

În Timișoara, valorile impozabile pe metru pătrat pentru clădirile rezidențiale au crescut cu aproximativ 79%, iar reducerile aplicate anterior în funcție de vechimea imobilului au fost eliminate, în baza legislației naționale.

La Constanța, impozitele pe clădirile rezidențiale cresc cu 50% până la 80%. Taxa de salubrizare ajunge la 28 de lei pe persoană, față de 20 de lei în 2025, iar pentru proprietarii care închiriază în regim hotelier în anumite zone a fost introdusă o taxă suplimentară.

Impactul majorărilor de taxe locale din 2026 asupra gospodăriilor

Creșterile de taxe vin într-un moment în care gospodăriile alocă deja o treime din cheltuieli pentru impozite și contribuții.

Potrivit estimărilor Guvernului, majorarea impozitelor pe proprietate ar urma să aducă cu aproximativ 30% mai multe venituri la bugetele locale, respectiv circa 3,7 miliarde de lei în plus.

Autoritățile locale susțin că aceste venituri vor rămâne la primării și vor reduce dependența de alocările de la bugetul de stat.

Pentru contribuabili, însă, datele INS arată că presiunea fiscală se adaugă unei situații în care veniturile trimestriale au început să scadă, iar costurile cu traiul zilnic rămân ridicate.