Casa Albă ia în calcul plăți directe către locuitorii din Groenlanda, în eventualitatea desprinderii de Danemarca

Potrivit unor surse citate de presa internațională, oficiali din cadrul Casa Albă discută opțiunea unor stimulente financiare care să fie oferite direct populației din Groenlanda, o insulă cu aproximativ 57.000 de locuitori.

Ideea ar fi ca aceste plăți să încurajeze sprijinul public pentru o eventuală separare de Danemarca și o asociere mai strânsă cu Statele Unite.

Amenințările lui Donald Trump și mesajele transmise public

În acest context tensionat, Donald Trump a avut mai multe declarații dure care au amplificat controversa legată de Groenlanda. Liderul de la Washington nu s-a ferit să vorbească deschis despre posibilitatea ca Statele Unite să ajungă să controleze teritoriul „într-un fel sau altul”, sugerând că un acord ar fi preferabil, dar nu obligatoriu.

Trump a susținut în mod repetat că securitatea Groenlandei este insuficientă și că insula ar fi vulnerabilă în fața unor amenințări externe. El a afirmat că Rusia și China ar fi interesate să își extindă prezența militară și strategică în Arctica și că SUA nu își pot permite să piardă această zonă-cheie. Potrivit acestuia, dacă America nu intervine, alte mari puteri „vor umple golul”.

De asemenea, Trump a minimalizat importanța relației cu aliații europeni în acest dosar, declarând că, dacă o eventuală preluare a Groenlandei ar afecta relațiile din cadrul NATO, „atunci asta este”. Mesajul său a fost clar: interesele strategice ale Statelor Unite sunt prioritare, chiar și în detrimentul unor parteneriate tradiționale.

Președintele american a mai spus că Groenlanda ar avea doar de câștigat dintr-o apropiere de SUA, invocând investiții mai mari în apărare, infrastructură și economie. El a lăsat să se înțeleagă că americanii ar putea oferi protecție reală într-o regiune tot mai militarizată, spre deosebire de capacitățile limitate ale Danemarcei.

De ce este Groenlanda atât de importantă pentru SUA

Groenlanda ocupă o poziție-cheie în Arctica, fiind esențială pentru controlul rutelor maritime, al spațiului aerian și pentru monitorizarea activităților militare din regiune. Statele Unite consideră că influența tot mai mare a Rusia și a China în nord reprezintă un risc strategic major. În acest context, Washingtonul încearcă să prevină orice scenariu în care aceste puteri ar putea câștiga un avantaj în Arctica.

Ideea plăților directe nu este complet nouă. Ea se bazează pe conceptul conform căruia Statele Unite ar putea oferi sprijin economic consistent, investiții în infrastructură, apărare și locuri de muncă, în schimbul unei relații politice și militare mai apropiate. Pentru o populație relativ mică, cu provocări economice și logistice semnificative, astfel de beneficii ar putea fi tentante.

Totuși, acest plan ridică numeroase semne de întrebare. În primul rând, Groenlanda este un teritoriu autonom, dar rămâne parte a Regatului Danemarcei. Orice încercare de desprindere ar necesita un proces politic complex, negocieri internaționale și, cel mai probabil, un referendum local.

De asemenea, o astfel de mișcare ar putea tensiona serios relațiile dintre Statele Unite și aliații europeni din cadrul NATO.

Autoritățile de la Copenhaga au transmis în repetate rânduri că Groenlanda „nu este de vânzare” și că viitorul insulei trebuie decis exclusiv de locuitorii săi.

Reprezentanți ai comunității groenlandeze au declarat, la rândul lor, că sunt interesați de dezvoltare economică și stabilitate, dar nu doresc să devină un simplu pion într-un joc al marilor puteri.