Groenlanda devine miza NATO cum incearca alianta sa blocheze ambitiile lui Trump

NATO și Groenlanda au anunțat luni că vor colabora pentru a consolida apărarea acestui vast teritoriu autonom al Danemarcei, într-un demers menit să descurajeze ambițiile președintelui american Donald Trump, care a declarat în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Inițiativa vine pe fondul intensificării retoricii lui Trump privind importanța strategică a Groenlandei și a temerilor legate de o posibilă criză majoră în interiorul Alianței Nord-Atlantice.

Trump a afirmat că SUA au nevoie de Groenlanda pentru a preveni extinderea influenței Rusiei și Chinei în regiunea arctică, subliniind valoarea strategică și resursele minerale ale insulei.

Liderul de la Casa Albă a declarat că prezența militară americană existentă, stabilită încă din perioada Războiului Rece, nu mai este suficientă și a susținut duminică faptul că Statele Unite vor prelua Groenlanda „într-un fel sau altul”, afirmând că este nevoie de „un titlu de proprietate”.

Groenlanda caută sprijinul NATO

În acest context, premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a transmis că securitatea teritoriului ține de NATO, în pofida faptului că Statele Unite sunt principalul membru al alianței.

„Securitatea și apărarea noastră țin de NATO. Aceasta este o linie fundamentală și de neclintit”, a scris Nielsen pe Facebook.

El a precizat că guvernul local va urmări ca dezvoltarea apărării în Groenlanda și în jurul acesteia să se facă în strânsă colaborare cu NATO, prin dialog cu aliații, inclusiv cu SUA, și în cooperare cu Danemarca.

Poziția autorităților groenlandeze este susținută de secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a anunțat că lucrează la următoarele etape pentru consolidarea securității insulei. Statele membre ale alianței au discutat deja subiectul săptămâna trecută, la Bruxelles, unde au fost analizate mai multe opțiuni, inclusiv creșterea numărului de nave de război în regiunea arctică, fără a se lua însă decizii concrete.

Demersul NATO urmărește să transmită că securitatea Groenlandei poate fi asigurată în cadrul alianței, fără o intervenție unilaterală a Statelor Unite. Cu toate acestea, nu este clar dacă această abordare îl va convinge pe Trump, care a sugerat recent că aliații ar putea fi nevoiți să aleagă între integritatea NATO și preluarea controlului asupra Groenlandei de către SUA.

Avertismente din Danemarca și Uniunea Europeană

Atât guvernul local din Groenlanda, cât și autoritățile de la Copenhaga au declarat în mod repetat că insula nu este de vânzare.

Premierul danez Mette Frederiksen a avertizat săptămâna trecută că o preluare a Groenlandei prin forță de către SUA ar însemna sfârșitul NATO. Ea a subliniat că un atac al unui stat membru NATO împotriva altuia ar pune capăt arhitecturii de securitate postbelice.

Poziția Danemarcei a fost susținută de comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, care a reamintit că Tratatul Uniunii Europene obligă statele membre să ofere asistență în cazul unei agresiuni militare. El a indicat că articolul 42.7 din Tratatul UE prevede sprijin militar reciproc pentru Danemarca, dacă aceasta ar fi atacată, deși a apreciat că o invazie americană în Groenlanda este improbabilă.

În paralel, Danemarca încearcă să mențină un canal diplomatic deschis cu Washingtonul. O întâlnire între oficiali danezi, groenlandezi și o delegație americană condusă de secretarul de stat Marco Rubio este programată să aibă loc în această săptămână la Washington, potrivit presei americane și daneze.

Poziția României în eventualul scenariu al unei misiuni NATO

În paralel cu discuțiile din cadrul NATO, mai multe state europene analizează opțiuni pentru o posibilă prezență aliată în Groenlanda.

Potrivit publicației britanice The Telegraph, responsabili militari europeni elaborează planuri preliminare care ar putea viza desfășurarea de trupe, nave și aeronave, cu participarea mai multor țări, inclusiv Regatul Unit.

Germania ia în calcul propunerea unei misiuni NATO comune pentru securizarea Arcticii, pe fondul tensiunilor generate de declarațiile administrației Trump și al preocupărilor legate de Rusia și China.

Autoritățile europene încearcă astfel să transmită că securitatea regiunii arctice poate fi asigurată prin mecanismele existente ale Alianței Nord-Atlantice, fără o intervenție unilaterală a Statelor Unite, care ar putea afecta echilibrul intern al NATO.

În România, ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni că o eventuală trimitere de trupe românești în Groenlanda ar depinde strict de deciziile luate în cadrul NATO și de procedurile interne, respectiv hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării și votul Parlamentului. El a subliniat că România nu este o putere nucleară și că securitatea sa se bazează pe apartenența la NATO, pe care a descris-o drept o garanție esențială.

Miruță a precizat că participarea militară ar fi posibilă doar în două situații: în cazul activării articolului 5 al NATO sau în cadrul unei inițiative voluntare, fără declanșarea acestui mecanism. Ministrul a reiterat că poziția României este una prudentă și a afirmat că este puțin probabil să se ajungă la un scenariu care să ducă la destrămarea NATO, apreciind că presiunile legate de Groenlanda fac parte, mai degrabă, dintr-o strategie de negociere politică.