Noua arhitectură de securitate a Europei. Ce se schimbă daca SUA se retrag

Uniunea Europeană ar putea intra într-o nouă etapă în domeniul apărării, pe fondul incertitudinilor legate de prezența militară a Statelor Unite pe continent.

Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat că Europa trebuie să fie pregătită pentru un scenariu în care trupele americane sunt retrase sau redislocate, ceea ce ar lăsa un gol major în arhitectura de securitate europeană.

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței de securitate Folk och Försvar, desfășurată la Salen, în Suedia, unde oficialul european a prezentat ideea înființării unei armate europene permanente, formate din aproximativ 100.000 de soldați. Potrivit lui Kubilius, o astfel de forță ar putea înlocui, cel puțin parțial, prezența militară a Statelor Unite, care reprezintă în prezent coloana vertebrală a apărării Europei.

„Cum vom înlocui forța militară americană de 100.000 de soldați?”, a spus Kubilius. El a subliniat că această întrebare nu mai poate fi evitată. Oficialul a arătat că Europa nu își mai permite să amâne deciziile strategice în materie de securitate.

Apărarea europeană, între fragmentare și autonomie

Comisarul european a criticat modul în care este organizată apărarea Uniunii Europene în prezent. El a afirmat că UE funcționează ca „o colecție de 27 de armate mici”, fiecare bine adaptată apărării naționale, dar incapabilă să răspundă eficient unei amenințări majore la scară continentală. În opinia sa, lipsa de coordonare și unitate reprezintă principala vulnerabilitate a Europei.

Kubilius a comparat situația Uniunii cu modelul american. El a spus că Statele Unite nu ar putea funcționa eficient dacă ar avea 50 de armate separate, cu bugete și comenzi diferite. În acest context, a ridicat întrebarea de ce Europa acceptă încă această fragmentare în domeniul apărării.

Declarațiile vin pe fondul războiului din Ucraina și al percepției tot mai răspândite că angajamentul Statelor Unite față de securitatea europeană ar putea deveni mai limitat în viitor. În acest scenariu, statele membre ale Uniunii ar fi nevoite să își asume o responsabilitate mult mai mare pentru propria apărare.

Ideea unei armate europene nu este una nouă. Ea a fost susținută în trecut de lideri precum Jean-Claude Juncker, Emmanuel Macron și Angela Merkel. Totuși, inițiativele anterioare au fost blocate de reticența statelor membre de a ceda controlul asupra propriilor forțe armate și de teama pierderii suveranității naționale.

Pentru a susține necesitatea unei schimbări, Kubilius a invocat date de opinie publică. El a spus că aproximativ 70% dintre cetățenii din Spania, Belgia și Germania ar prefera ca apărarea să fie asigurată de o structură europeană comună. În același timp, doar 10% dintre respondenți ar susține păstrarea exclusivă a armatei naționale ca principal instrument de securitate.

Pe lângă armata europeană, comisarul a propus și crearea unui Consiliu de Securitate European. Acesta ar urma să fie format din 10–12 state-cheie și ar putea include, eventual, și Regatul Unit. Scopul structurii ar fi accelerarea procesului decizional în situații de criză și coordonarea răspunsului strategic al Europei.

Kubilius a subliniat că o astfel de structură ar avea și rolul de a preveni o eventuală înfrângere a Ucrainei în conflictul cu Rusia. El a avertizat că lipsa unor decizii rapide și coerente ar putea avea consecințe directe asupra securității europene.

„Momentul pentru decizii majore în materie de apărare europeană este acum”, a concluzionat comisarul. Potrivit acestuia, Uniunea Europeană trebuie să își definească clar rolul și capacitatea de a se apăra într-un context de securitate tot mai instabil.