SUA și Marea Britanie acuză Rusia de escaladare după lansarea rachetei Oreshnik

Statele Unite și Marea Britanie au condamnat public Rusia după ce aceasta a folosit o rachetă balistică Oreshnik, cu capacitate nucleară, împotriva Ucrainei, incident care a determinat convocarea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU.

Atacul, confirmat de Moscova și contestat de Kiev, a fost descris de oficialii occidentali drept o escaladare periculoasă a războiului aflat în desfășurare din 2022.

În cadrul reuniunii Consiliului de Securitate, Tammy Bruce, adjunct al ambasadorului Statelor Unite la ONU, a declarat că folosirea rachetei Oreshnik reprezintă „o escaladare periculoasă și inexplicabilă a acestui război”, într-un moment în care Washingtonul susține că încearcă intens să obțină o soluție negociată.

Reprezentantul Marii Britanii, James Kariuki, ambasador interimar la ONU, a catalogat atacul drept „nesăbuit”, avertizând că acesta amenință securitatea regională și internațională și crește riscul de escaladare și erori de calcul.

Rusia a afirmat că racheta Oreshnik a vizat o fabrică de reparații aviatice din vestul Ucrainei, respectiv Uzina de Reparații Aviație din Liov, despre care Ministerul rus al Apărării susține că ar fi fost implicată în întreținerea avioanelor militare ucrainene, inclusiv F-16 și MiG-29 furnizate de state occidentale.

Autoritățile ucrainene au confirmat că racheta a fost lansată asupra regiunii Liov, aproape de granița cu Polonia, dar nu au confirmat ce anume a fost lovit.

Racheta Oreshnik este un sistem rar folosit de Rusia, lansat pentru a doua oară asupra Ucrainei. Experții militari afirmă că este un tip de rachetă cu mai multe focoase, capabilă să lovească simultan mai multe ținte, o caracteristică asociată în mod normal rachetelor balistice intercontinentale.

Potrivit specialiștilor, Oreshnik ar fi derivată din racheta RS-26 Rubezh. Observatori internaționali apreciază că utilizările de până acum au avut mai degrabă un rol politic și simbolic, existând indicii că ar fi fost folosite focoase inactive, iar pagubele să fi fost provocate în principal de unda sonică și impactul fizic.

Analiștii pun sub semnul întrebării precizia rachetei în configurație convențională, subliniind că loviturile non-nucleare necesită un grad mult mai mare de acuratețe decât focoasele nucleare.

Armata ucraineană susține că cel puțin un sistem Oreshnik a fost distrus pe teritoriul Rusiei înainte de a fi lansat, afirmație care nu a fost confirmată independent.

În paralel cu acest incident, forțele ruse au lansat noi atacuri aeriene asupra Kievului și Harkivului. Autoritățile ucrainene au anunțat că cel puțin două persoane au fost ucise la Harkiv și alte trei au fost rănite. La Kiev a avut loc funeraliul unui paramedic de 56 de ani, ucis într-un atac cu dronă în timp ce încerca să salveze civili dintr-un bloc de locuințe lovit anterior.

Totodată, Ucraina acuză Rusia că a bombardat două nave comerciale civile în Marea Neagră. Potrivit ministrului ucrainean al dezvoltării regionale, Oleksiy Kuleba, o dronă a lovit un petrolier sub pavilion Panama, rănind un membru al echipajului, iar o altă navă, sub pavilion San Marino, a fost atacată în apropierea portului Chornomorsk. Guvernatorul regiunii Odesa, Oleg Kiper, a confirmat atacurile.

Datele ONU arată că anul 2025 a fost cel mai sângeros pentru civilii ucraineni de la începutul războiului în 2022. Potrivit Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina, 2.514 civili au fost uciși și 12.142 răniți anul trecut, cu 31% mai multe victime față de 2024.

Pe plan economic, Kievul a anunțat că un consorțiu cu legături americane, Dobra Lithium, a câștigat drepturile de exploatare a zăcământului de litiu Dobra. Grupul este controlat de TechMet și Rock Holdings și beneficiază de sprijinul guvernului SUA, prin intermediul U.S. International Development Finance Corporation, fapt care evidențiază interesul strategic occidental pentru resursele Ucrainei în contextul războiului.