Mesajul lui Trump către iranieni, după ce Teheranul recunoaște circa 2.000 de morți în proteste

Donald Trump a îndemnat iranienii să continue protestele și să preia controlul instituțiilor, pe fondul unui bilanț de circa 2.000 de morți indicat de un oficial iranian.

Mesajul lui Trump către iranieni, după ce Teheranul recunoaște circa 2.000 de morți în proteste
Foto: Ritaanisimova | Dreamstime.com

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, i-a îndemnat marți pe iranieni să continue protestele și să preia controlul instituțiilor, într-un mesaj publicat pe rețeaua sa Truth Social, în contextul intensificării tensiunilor din Iran și al avertismentelor de călătorie emise de Washington pentru cetățenii americani aflați în această țară.

„Patrioți iranieni, continuați protestele - preluați controlul instituțiilor! Rețineți numele ucigașilor și agresorilor. Vor plăti un preț mare. Am anulat toate întâlnirile cu oficialii iranieni până când uciderea fără sens a protestatarilor se va opri. Ajutorul e pe drum”, a scris Trump.

Mesajul a fost publicat în timp ce un oficial iranian a declarat pentru Reuters că aproximativ 2.000 de persoane, inclusiv personal de securitate, au fost ucise în protestele din Iran.

Potrivit Reuters, este pentru prima dată când autoritățile recunosc un număr atât de mare de victime în urma tulburărilor care durează de două săptămâni la nivel național. Oficialul, care nu și-a dezvăluit identitatea, a afirmat că persoane pe care le-a numit „teroriști” sunt responsabile pentru moartea atât a protestatarilor, cât și a personalului de securitate, fără a oferi detalii suplimentare sau o defalcare a victimelor, relatează Reuters.

Bilanțuri diferite și informații limitate

În paralel cu declarația oficialului iranian, mai multe organizații au prezentat estimări distincte ale victimelor și arestărilor. Un grup pentru drepturile omului anunțase anterior că sute de persoane au fost ucise și că mii au fost arestate.

Iran Human Rights (IHRNGO), cu sediul la Oslo, a indicat cel puțin 648 de persoane ucise de la izbucnirea protestelor, iar HRANA, o agenție de știri a activiștilor pentru drepturile omului cu sediul în SUA, a estimat aproximativ 650 de morți, inclusiv 505 protestatari, dintre care nouă minori sub 18 ani.

Tot HRANA a declarat că până luni seara 10.721 de persoane ar fi fost arestate, cifre pe care Reuters a precizat că nu le-a putut confirma independent.

O estimare mult mai mare a fost prezentată de Iran International, un post de opoziție apropiat de prințul moștenitor Reza Pahlavi, care a susținut că cel puțin 12.000 de persoane ar fi fost ucise în două nopți consecutive, joi și vineri, 8 și 9 ianuarie.

Iran International a afirmat că și-a bazat evaluarea pe informații obținute din mai multe surse, inclusiv persoane apropiate Consiliului Suprem de Securitate Națională, surse din biroul prezidențial, relatări din cadrul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice și mărturii ale martorilor și familiilor victimelor. Potrivit aceleiași surse, ordinul de a se trage cu foc real ar fi fost emis la nivel înalt, iar uciderile ar fi fost realizate în principal de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice și de forța paramilitară Basij.

Fluxul de informații din Iran a fost afectat de restricții de comunicare, inclusiv blocarea internetului în ultimele zile, ceea ce a îngreunat verificarea independentă a datelor și a imaginilor, potrivit relatărilor incluse în textele prezentate.

Biroul ONU pentru drepturile omului a declarat marți că serviciile de telefonie au fost restabilite, dar conexiunile la internet cu Iranul rămân instabile.

În același timp, videoclipurile cu ciocniri nocturne dintre demonstranți și forțele de securitate din ultima săptămână, inclusiv unele verificate de Reuters, au arătat confruntări violente, focuri de armă și incendieri de mașini și clădiri.

Reacții internaționale și avertismente pentru cetățeni

Luni, Statele Unite le-au cerut cetățenilor americani să părăsească Iranul „fără întârziere”, avertizând că protestele „se intensifică și ar putea deveni violente”.

În mesajul publicat pe site-ul „ambasadei virtuale” din Iran, Washingtonul a cerut americanilor să pregătească un plan de plecare fără a se baza pe ajutorul guvernului SUA, să evite protestele și să rămână discreți și vigilenți.

Autoritățile americane au avertizat și asupra unor „întreruperi persistente ale internetului”, recomandând mijloace alternative de comunicare și, dacă este sigur, părăsirea Iranului pe cale terestră către Armenia sau Turcia.

SUA au reamintit că Teheranul nu recunoaște dubla cetățenie și va considera persoanele cu dublă cetățenie doar ca cetățeni iranieni, ceea ce înseamnă că iranienii-americani ar trebui să părăsească țara cu un pașaport iranian.

„Cetățenii americani sunt expuși unui risc ridicat de a fi interogați, arestați și reținuți în Iran. Prezentarea unui pașaport american sau a unor legături cu Statele Unite poate fi suficientă pentru a duce la reținerea de către autoritățile iraniene”, se arată în avertismentul american.

Și Franța a emis recomandări similare. Ministerul francez al Afacerilor Externe a reamintit că cetățenii francezi sunt sfătuiți oficial să nu se deplaseze în Iran, invocând în special „riscul de detenție arbitrară”. Francezii aflați în tranzit sau rezidenți au fost îndemnați să părăsească țara, iar cei care rămân au fost sfătuiți să stea departe de adunări și manifestații, să nu facă fotografii sau videoclipuri, să evite deplasările pe timp de noapte și să fie vigilenți în timpul zilei.

Protestele au început pe 28 decembrie și au fost declanșate de probleme economice, inclusiv scăderea valorii rialului și inflația, potrivit relatărilor incluse în textele furnizate. Mișcarea a pornit de la comercianții din Marele Bazar din Teheran și s-a extins în multe orașe, căpătând o dimensiune politică. Textele menționează că peste 10.000 de persoane ar fi fost arestate.

Mesajele lui Trump și presiunea asupra Teheranului

Pe lângă apelul de marți către protestatari, Trump a anunțat anterior măsuri economice și a vorbit despre posibile opțiuni de răspuns.

Luni seara, el a anunțat tarife de import de 25% pentru produsele provenite din orice țară care face afaceri cu Iranul, un exportator important de petrol, potrivit relatărilor incluse în textele prezentate.

Teheranul nu a răspuns public la acest anunț, iar măsura a fost criticată rapid de China, conform acelorași texte. Iranul, aflat deja sub sancțiuni severe din partea SUA, exportă o mare parte din petrol către China, iar Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India sunt menționate printre alți parteneri comerciali importanți.

Trump a declarat luni că analizează „opțiuni foarte puternice”, inclusiv militare, în fața represiunii violente din Iran împotriva mișcării de protest.

Casa Albă a transmis că loviturile aeriene se află printre opțiunile luate în calcul, însă „diplomația este întotdeauna prima opțiune” pentru președinte, potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt. Leavitt a afirmat că mesajele publice ale regimului iranian diferă de comunicările private primite de administrația americană și că Trump este interesat să exploreze aceste mesaje.

Pe plan diplomatic, autoritățile iraniene au afirmat că mențin canalele de comunicare cu Washingtonul. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului iranian, Fatemeh Mohajerani, a declarat că autoritățile consideră atât forțele de securitate, cât și protestatarii „copiii” guvernului și că au încercat să asculte vocile lor, chiar dacă, în opinia autorităților, unii ar fi încercat să deturneze protestele.

În același timp, autoritățile iraniene au acuzat SUA și Israelul că au instigat tulburările și au invocat persoane neidentificate pe care le numesc „teroriști”, potrivit relatărilor incluse în texte.

În Europa, cancelarul german Friedrich Merz a declarat marți că el crede că guvernul iranian va cădea. „Presupun că asistăm acum la ultimele zile și săptămâni ale acestui regim”, a spus Merz, adăugând că, dacă acesta se menține la putere prin violență, „se va afla efectiv la sfârșitul său”.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a respins criticile lui Merz, acuzând Berlinul de standarde duble și afirmând că și-a „distrus orice urmă de credibilitate”, potrivit textelor furnizate.

În interiorul Iranului, autoritățile au descris protestele legate de probleme economice ca fiind legitime, dar au aplicat măsuri dure de securitate, într-o abordare pe care Reuters a descris-o ca duală.

Un membru al parlamentului, Mohammadreza Sabaghian, care reprezintă o zonă din Yazd, a declarat că Guvernul trebuie să rezolve nemulțumirile populației, avertizând că altfel „aceleași evenimente se vor repeta cu o intensitate și mai mare”, conform textelor incluse.

În același timp, accesul limitat la informații a rămas un element central al crizei. Potrivit relatărilor citate, după zile de blocadă internet, iranienii au putut marți să efectueze din nou apeluri internaționale, însă internetul a rămas blocat sau instabil. În anumite zone din Teheran, forțele de securitate au confiscat antene parabolice, o practică mai veche, iar unele persoane au încercat să folosească servicii prin satelit, în condițiile menționate în textele prezentate.

Pe fondul acestor evoluții, mesajul lui Trump către iranieni și avertismentele de călătorie ale SUA au amplificat atenția internațională asupra situației din Iran, unde bilanțul victimelor rămâne disputat între declarațiile oficiale, estimările organizațiilor pentru drepturile omului și cifrele anunțate de presa de opoziție, într-un context de restricții severe asupra comunicării și de confruntări violente raportate în mai multe orașe.

Comentează

Spune-ți părerea!

Lasă un comentariu mai jos și spune-ne cum vezi tu lucrurile. Părerea ta contează!

Pentru a adăuga un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.
2000 caractere rămase