Ce pierd și ce câștigă românii în 2026 după noile măsuri fiscale. Analiza completă a taxelor și impozitelor deja în vigoare

Mai jos explicăm, concret, ce se schimbă și cum te afectează direct – fie că ești salariat, pensionar, PFA, antreprenor sau doar faci cumpărături online.

Sinteză rapidă: Ce taxe cresc în 2026 și cine pierde sau câștigă

Salariul minim în 2026

Salariul minim brut pe economie în România pentru anul 2026 este stabilit prin hotărâre de Guvern la 4.050 lei pe lună, fără diferențieri pe domenii. Această sumă reprezintă baza de la care se calculează toate contribuțiile și impozitele pentru angajații cu normă întreagă plătiți la acest nivel.

În 2026 se menține facilitatea fiscală pentru salariații cu minimul pe economie, prin care o parte din salariul brut este scutită de taxe și contribuții sociale (CAS, CASS și impozit pe venit). Măsura se aplică în două etape:

• 1 ianuarie – 30 iunie 2026: 300 lei din salariul brut lunar nu sunt supuși taxelor.
• 1 iulie – 31 decembrie 2026: suma netaxabilă scade la 200 lei pe lună.

Această sumă netaxabilă reduce baza de impozitare, adică partea asupra căreia se calculează contribuțiile și impozitele, ceea ce duce la un salariu net mai mare, fără modificarea salariului brut din contract.

Facilitatea se aplică doar angajaților cu normă întreagă, dacă venitul brut lunar total (salariu de bază plus sporuri și indemnizații) nu depășește plafoanele stabilite:

• maximum 4.300 lei în perioada ianuarie–iunie 2026;
• maximum 4.600 lei în perioada iulie–decembrie 2026.

Dacă plafonul este depășit într-o lună, scutirea nu se aplică pentru luna respectivă.

Pentru un salariu minim brut de 4.050 lei, în prima jumătate a anului, scutirea de 300 lei aduce un câștig net estimat de aproximativ 120–130 lei lunar, adică peste 700 lei în total pe șase luni.

În a doua jumătate a anului, când suma netaxabilă este de 200 lei, beneficiul lunar este mai mic, dar angajatul rămâne tot cu un venit net mai mare față de situația în care întregul salariu ar fi fost taxat.

Pe lângă avantajul pentru angajat, măsura reduce și baza de calcul a contribuțiilor datorate de angajator. În esență, este o reducere de taxe pentru salariații plătiți la nivelul minim, condiționată de respectarea plafonului de venit și a normei întregi de lucru.

Pensiile în 2026

Anul 2026 aduce o modificare importantă și în taxarea pensiilor din România. Conform prevederilor din Legea nr. 141/2025, începând cu 1 ianuarie 2026 se introduce o contribuție la sănătate (CASS) de 10% pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 lei pe lună. Contribuția se aplică doar asupra sumei care depășește acest plafon și se calculează înainte de impozitul pe venit.

Astfel, dacă o pensie este mai mare de 3.000 lei, statul reține 10% CASS din diferența peste acest prag. După reținerea CASS, se calculează impozitul pe venit de 10%, conform regulilor fiscale în vigoare. Dacă pensia nu depășește 3.000 lei, nu se plătesc nici CASS, nici impozit suplimentar.

Scopul declarat al autorităților este susținerea finanțării sistemului de sănătate și distribuirea mai echitabilă a contribuțiilor, fără a afecta pensiile mici și medii.

De exemplu, la o pensie de 4.000 lei:

• diferența peste prag este 1.000 lei;
• CASS de 10% înseamnă 100 lei reținuți;
• după această reținere, impozitul pe venit se aplică la suma rămasă conform regulilor fiscale;
• în total, reținerile ajung la aproximativ 190 lei, iar pensia netă scade la aproximativ 3.810 lei.

Față de anii anteriori, când pensionarii nu plăteau CASS indiferent de nivelul pensiei, noua regulă introduce o presiune fiscală suplimentară pentru pensiile peste 3.000 lei.

Pe scurt, până la 3.000 lei nu se plătește CASS; doar partea care depășește acest prag este taxată cu 10%, iar reținerile se aplică automat, fără formalități suplimentare pentru pensionar.

Impozitul pe proprietăți și mașini de lux

Impozitul pe locuințe și mașini se modifică semnificativ de la 1 ianuarie 2026, potrivit prevederilor din Legea nr. 239/2025, iar impactul se va resimți în special în marile orașe.

Schimbările vizează atât creșterea valorii impozabile pentru clădiri, cât și introducerea unor taxe suplimentare pentru proprietățile și autoturismele de valoare ridicată.

Impozitul pe locuințe

Cea mai importantă modificare pentru locuințe este majorarea valorii impozabile pe metru pătrat. Dacă în 2025 pentru o locuință racordată la utilități valoarea era în jur de 1.500 lei/mp, din 2026 aceasta ajunge la aproximativ 2.677 lei/mp.

Pentru locuințele fără utilități, valoarea impozabilă este de circa 1.606 lei/mp. Creșterea bazei de calcul poate depăși 70–80%, în funcție de tipul construcției.

Impozitul pe clădiri nu se aplică la prețul de piață, ci la această valoare impozabilă stabilită prin lege, care se înmulțește cu suprafața și apoi se taxează cu o cotă stabilită de consiliul local.

Pentru persoane fizice, cota este cuprinsă în general între 0,08% și 0,2%, ceea ce înseamnă că nivelul final al impozitului diferă de la un oraș la altul. În plus, din 2026 se elimină o parte dintre reducerile acordate anterior pentru locuințele vechi, ceea ce amplifică majorarea pentru multe proprietăți.

Pentru un apartament de 80 mp într-un oraș mare, noua valoare impozabilă poate dubla baza de calcul față de anii anteriori. La o cotă de 0,1%, diferența anuală poate ajunge la câteva sute de lei, în funcție de amplasare și suprafață.

Pe lângă această creștere generală, legea introduce un impozit suplimentar pentru proprietățile rezidențiale evaluate la peste 2.500.000 lei. Se aplică o taxă de 0,9%, dar doar asupra valorii care depășește pragul.

Astfel, pentru o locuință evaluată la 3.000.000 lei, diferența de 500.000 lei este taxată cu 0,9%, ceea ce înseamnă 4.500 lei anual, sumă care se adaugă impozitului local obișnuit.

Autoturisme și mașini de lux

Modificări importante apar și pentru autoturisme. Pentru mașinile cu valoare de peste 375.000 lei se aplică același mecanism de taxare suplimentară de 0,9% asupra diferenței peste acest prag. Un autoturism achiziționat cu 500.000 lei va avea o taxă suplimentară de aproximativ 1.125 lei anual.

În paralel, se modifică și impozitul auto în funcție de capacitatea cilindrică și norma de poluare. Diferențele între normele Euro devin mai accentuate, iar mașinile vechi, non-Euro sau cu emisii ridicate, vor plăti mai mult.

Pentru motoarele mari, impozitul anual poate ajunge la câteva mii de lei. De exemplu, pentru un autoturism non-Euro cu motor de 3.500 cm³, impozitul poate depăși 5.400 lei anual, în funcție de decizia autorităților locale.

O noutate este introducerea unui impozit fix de 40 lei pe an pentru autoturismele electrice. Dacă până în 2025 acestea aveau impozit zero, din 2026 proprietarii vor plăti această taxă minimă.

Pentru hibridele eficiente pot exista reduceri stabilite de primării, însă diferențele de taxare față de vehiculele poluante devin mai clare.

Taxa de 25 lei pe coletele din afara Uniunii Europene

Începând cu 1 ianuarie 2026, intră în vigoare o nouă taxă care afectează direct cumpărăturile online din afara Uniunii Europene. Măsura este prevăzută în Legea nr. 239/2025 și introduce o taxă logistică fixă de 25 lei pentru fiecare colet cu valoare declarată sub 150 euro care are locul de expediere în afara UE.

Concret, orice comandă online din țări precum China, SUA, Turcia sau alte state din afara Uniunii Europene, dacă are o valoare de sub 150 euro și este livrată printr-un colet individual, va genera automat această taxă suplimentară.

Este important de precizat că taxa nu este procentuală și nu depinde de valoarea exactă a produsului. Ea este o sumă fixă aplicată per colet. Nu contează dacă valoarea comenzii este de 10 euro sau 140 euro, taxa este aceeași: 25 lei pentru fiecare colet.

Din punct de vedere legal, obligația de plată revine furnizorului, expeditorului sau platformei, în funcție de structura tranzacției. În practică însă, costul va fi aproape sigur transferat către consumator, fie prin majorarea prețului final, fie prin taxare separată la momentul livrării.

Microîntreprinderi și PFA în 2026: scade plafonul la 100.000 euro, cota devine 1%, iar contribuțiile pentru veniturile mari cresc

În 2026 intră în vigoare schimbări fiscale importante pentru microîntreprinderi și PFA, prin modificările aduse Codului fiscal prin OUG nr. 89/2025 și completate prin OG nr. 6/2026.

Microîntreprinderi: plafon redus și cotă unică

De la 1 ianuarie 2026, plafonul pentru aplicarea regimului de microîntreprindere scade la 100.000 euro venituri anuale (echivalent în lei la cursul BNR de la închiderea exercițiului financiar anterior). Firmele care depășesc acest prag trec obligatoriu la impozit pe profit.

În același timp, cota de impozitare pentru microîntreprinderi devine unică: 1% din venituri, indiferent de numărul de angajați sau domeniu.

Efectele sunt diferite:

• firmele foarte mici, cu venituri sub 100.000 euro și marje bune, pot beneficia de un sistem simplificat și avantajos (1% din cifra de afaceri);
• firmele care depășesc plafonul vor plăti 16% impozit pe profit, aplicat la diferența dintre venituri și cheltuieli.

Pentru a înțelege mai clar, să luăm două exemple.

• Firmă cu venituri de 450.000 lei și profit de 120.000 lei → la micro plătește 4.500 lei (1%), iar la impozit pe profit ar plăti 19.200 lei (16% din profit).
• Firmă cu venituri de 600.000 lei și profit de 30.000 lei → impozitul pe profit va fi 4.800 lei, posibil apropiat sau chiar mai mic decât ar fi fost la micro.

PFA: crește plafonul pentru CASS

Pentru PFA și alte activități independente, plafonul maxim pentru calculul CASS crește de la 60 la 72 salarii minime brute pe an.

În cazul unui PFA cu venit anual de 300.000 lei, creșterea plafonului pentru CASS înseamnă că baza maximă de calcul pentru contribuția la sănătate crește proporțional cu numărul salariilor minime. Astfel, contribuția anuală poate fi mai mare decât în sistemul anterior, diferența putând ajunge la aproximativ 4.000–4.500 lei pe an.

Dividendele în 2026: impozitul crește la 16% și reduce direct câștigurile antreprenorilor și investitorilor

În 2026, una dintre cele mai importante schimbări fiscale vizează impozitul pe dividende. Potrivit Legii nr. 141/2025, începând cu 1 ianuarie 2026, cota de impozit pentru dividendele distribuite persoanelor fizice crește de la 10% la 16%. Noua cotă se aplică tuturor dividendelor distribuite după această dată, indiferent de anul în care a fost obținut profitul.

Dividendele reprezintă partea din profitul unei firme distribuită asociaților sau acționarilor, după plata impozitului pe profit. În România, impozitul pe dividende este final și se reține la sursă, adică firma calculează și plătește automat taxa înainte ca banii să ajungă la beneficiar.

Creșterea la 16% înseamnă că pentru fiecare 100 lei distribuiți, statul reține 16 lei în loc de 10 lei — o diferență de 6 lei pierdere netă pentru beneficiar.

Măsura afectează:

• antreprenorii care își retrag profitul prin dividende;
• investitorii care dețin acțiuni la companii listate sau nelistate;
• persoanele fizice cu participații în diverse afaceri.

Deși impozitul este final, în anumite situații se poate datora suplimentar contribuția la sănătate (CASS) dacă veniturile totale depășesc plafoanele anuale, ceea ce crește povara fiscală reală peste nivelul de 16%.

Impactul este direct asupra câștigului net. De exemplu:

• La 100.000 lei dividende brute, impozitul crește de la 10.000 lei la 16.000 lei, iar suma netă scade de la 90.000 lei la 84.000 lei (o diferență de 6.000 lei anual).
• La 300.000 lei dividende, diferența de impozitare ajunge la 18.000 lei pe an.
• Pentru 1.000.000 lei distribuit, statul reține 160.000 lei în loc de 100.000 lei.

În concluzie, majorarea cotei la 16% reduce randamentele nete ale investițiilor și poate influența deciziile antreprenorilor privind distribuirea sau reinvestirea profitului. Este una dintre cele mai clare creșteri de taxe din pachetul fiscal 2026.

Investițiile la bursă și criptomonedele

Anul 2026 aduce modificări importante și pentru persoanele care investesc pe bursă sau în criptomonede. Prin schimbările introduse în Codul fiscal și reflectate în materialele oficiale publicate de ANAF privind aplicarea Titlului IV din Codul fiscal, impozitarea câștigurilor din investiții devine mai mare decât în anii anteriori.

Investițiile la bursă

Pentru investițiile realizate pe piața de capital – adică acțiuni, obligațiuni, titluri tranzacționate pe bursă – regimul de impozitare rămâne unul cu reținere la sursă, dar procentele cresc.

Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul pe câștigul obținut din vânzarea titlurilor de valoare va fi de 3% pentru deținerile mai mari de 365 de zile și de 6% pentru deținerile mai mici de un an. Până la modificare, aceste cote erau mai reduse.

În termeni simpli, dacă un investitor cumpără acțiuni și le vinde cu profit, o parte din acel profit este reținut automat de intermediar – de regulă, brokerul – și virat direct către stat. Investitorul primește suma netă, fără să fie nevoit să facă el însuși calculul sau plata impozitului pentru fiecare tranzacție. Creșterea de la 1% sau 3% la 3% și 6% înseamnă că o proporție mai mare din profit merge către bugetul de stat.

Această modificare afectează în special investitorii activi, care tranzacționează frecvent și realizează câștiguri pe termen scurt. În cazul deținerilor pe termen lung, impactul procentual este mai redus, însă rămâne o majorare față de anii anteriori. Cu alte cuvinte, randamentul net scade, chiar dacă randamentul brut al investiției rămâne același.

Pentru a înțelege concret efectul, să luăm un exemplu simplu. Dacă un investitor obține un câștig de 10.000 lei din vânzarea unor acțiuni deținute mai mult de un an, impozitul datorat în 2026 va fi de 3%, adică 300 lei. Suma netă rămasă investitorului va fi de 9.700 lei.

Dacă însă acțiunile au fost deținute mai puțin de un an, impozitul va fi de 6%, adică 600 lei, iar suma netă rămasă va fi de 9.400 lei. Diferența poate părea redusă la o tranzacție mică, dar pentru volume mari și tranzacții repetate impactul devine semnificativ pe parcursul unui an.

Criptomonedele

În ceea ce privește criptomonedele, regimul fiscal se schimbă într-o manieră și mai clară. Începând cu 2026, câștigul din transferul de monedă virtuală este impozitat cu 16%. Impozitul se aplică asupra profitului, adică diferența dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție. Dacă există pierdere, nu se datorează impozit.

Spre deosebire de investițiile bursiere, în cazul criptomonedelor investitorul are obligația de a declara câștigul prin declarația unică, dacă platforma utilizată nu reține impozitul la sursă.

Pragurile mici rămân aplicabile, în sensul că pentru câștiguri foarte reduse există limite de neimpozitare prevăzute de legislație, însă pentru investitorii care obțin profituri consistente, creșterea cotei la 16% înseamnă o diminuare directă a sumei nete.

Un exemplu clar arată diferența. Dacă o persoană cumpără criptomonedă și o vinde ulterior obținând un profit de 20.000 lei, impozitul datorat va fi de 16%, adică 3.200 lei. Suma netă care rămâne investitorului este de 16.800 lei.

La un profit de 100.000 lei, impozitul ajunge la 16.000 lei, ceea ce reduce considerabil randamentul net al investiției.

Concluzie

După toate taxele din 2026, adevărul simplu este că majoritatea românilor plătesc mai mult decât anul trecut. Unele creșteri sunt mici, altele sunt vizibile, dar adunate la un loc apasă pe bugetul lunar.

Și peste toate aceste taxe vine inflația. România are în continuare o inflație ridicată, în jur de 8–9%, mult peste media din zona euro, care este în jur de 2–3%. Asta înseamnă că prețurile cresc mai repede la noi decât în alte țări europene.

Pe hârtie, inflația este un procent general. În realitate, când mergem la magazin sau plătim facturi, multe produse – mai ales alimentele și serviciile de bază – s-au scumpit mai mult decât procentul oficial.

Asta înseamnă că, deși Guvernul a păstrat facilități pentru salariile mici, în practică tot câștigul este înghițit de scumpiri.

Per total, realitatea din 2026 e simplă: statul a pus mai multe taxe, iar inflația a făcut restul.

Pentru cei mai mulți români, Guvernul a adăugat o presiune în plus pe bugetul lunar. Iar chiar și acolo unde au existat mici facilități sau ajustări, ele sunt total anulate de scumpiri.

Practic, orice măsură va încerca să o ia Guvernul anul acesta, este înghițită de inflație. Cel puțin în 2026, efectul final pentru populație este unul clar: se plătește mai mult și se cumpără mai puțin.