Decizia CCR pe pensiile magistraților, așteptată azi, dar încă incertă

Numai că verdictul rămâne, din nou, sub semnul întrebării din două motive majore: posibila absență a judecătorului Gheorghe Stan, aflat în concediu paternal, și solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) ca CCR să trimită întrebări preliminare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Legea atacată, promovată de Guvernul Bolojan, modifică regimul de pensionare al magistraților, cu reducerea cuantumului și creșterea treptată a vârstei de pensionare.

Actul normativ a ajuns la CCR după sesizarea depusă de ICCJ, iar decizia de miercuri era privită drept un moment-cheie inclusiv prin prisma condiționalităților din PNRR.

Două „blocaje” posibile: concediul unui judecător și cererea ICCJ către CJUE

Potrivit Agerpres, judecătorul CCR Gheorghe Stan a intrat în concediu paternal pentru 10 zile lucrătoare, începând de luni, 9 februarie.

Dacă acesta nu se prezintă la ședință, Curtea poate ajunge într-o situație procedurală delicată: există interpretări potrivit cărora, după ce o cauză a fost dezbătută cu un anumit complet, pronunțarea trebuie făcută cu participarea judecătorilor care au luat parte la dezbateri, altfel se impune amânarea.

În paralel, ICCJ a cerut CCR să sesizeze CJUE, argumentând că legea ar trata magistrații „discriminatoriu” în raport cu alți beneficiari de pensii de serviciu și ar coborî „sub nivelul adecvat” siguranța financiară a judecătorilor, afectând inclusiv principii precum proporționalitatea, egalitatea, securitatea juridică și protecția încrederii legitime.

În termeni simpli, instanța supremă spune că reforma propusă schimbă regulile într-un mod care creează instabilitate și diferențe greu de justificat.

În practică, CCR trebuie mai întâi să decidă dacă solicitarea de trimitere la CJUE este relevantă pentru soluționarea cauzei. Dacă Curtea acceptă sesizarea CJUE, verdictul pe fond s-ar putea amâna până la un răspuns european, ceea ce ar prelungi semnificativ calendarul.

Dacă o respinge, rămâne problema prezenței judecătorului aflat în concediu și, implicit, a modului în care Curtea își poate continua deliberările.

Un alt detaliu important: la ședința anterioară, din 16 ianuarie, CCR a întrerupt deliberările pentru o analiză mai aprofundată a documentelor, inclusiv a unei expertize contabile depuse de ICCJ, care susține că modificările ar „anula” pensia de serviciu, în sensul că aceasta ar putea ajunge sub pensia calculată strict pe contributivitate.

În aceeași zi, mize și la Curtea de Apel: numirile la CCR, contestate

Tot miercuri, înainte de ședința CCR, este așteptată o hotărâre la Curtea de Apel București în dosarele care vizează suspendarea actelor de numire a judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc.

Cererile au fost formulate de avocata Silvia Uscov, care invocă neîndeplinirea condiției de vechime de minimum 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.

Instanța a respins, pe 10 februarie, ca nefondată o cerere de suspendare a decretului de numire a lui Dacian Dragoș, însă alte capete de cerere și alte termene rămân în joc.

În plus, a existat și o discuție despre clarificarea sintagmei din lege privind vechimea („activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”), subiect care a alimentat disputa publică despre criteriile de numire la CCR.