Prețul la gaze ar putea crește cu până la 15%. Alimentele riscă noi scumpiri în 2026

Măsura este legată de intenția Guvernului de a introduce un preț administrativ la gaze pentru consumatorii casnici, ceea ce ar duce la redistribuirea costurilor către mediul economic, cu efecte directe asupra prețurilor de la raft.

Potrivit unei analize realizate de Asociația pentru Energie Inteligentă, plafonarea sau controlarea administrativă a prețului pentru populație nu elimină costurile reale din sistem, ci le mută către consumatorii industriali.

Aceștia vor fi nevoiți să suporte diferența, iar impactul se va resimți ulterior în prețurile bunurilor și serviciilor, în special în sectorul alimentar.

Specialiștii AEI estimează că prețul gazelor naturale pentru industrie ar putea fi cu până la 15% mai mare comparativ cu anul trecut, într-un context în care multe companii se confruntă deja cu marje de profit reduse și presiuni crescute pe costurile operaționale.

Industria alimentară, printre cele mai expuse sectoare

România a ocupat anul trecut primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește inflația alimentară. Prețurile produselor alimentare au crescut cu aproximativ 6,7%, un nivel dublu față de media europeană din 2025, care a fost de 2,8%. Această evoluție a fost alimentată de costurile ridicate cu energia, transportul și inputurile agricole.

Sectorul alimentar este unul dintre cele mai dependente de energie, iar o scumpire a gazelor pentru industrie riscă să genereze un nou val de creșteri de prețuri. Potrivit AEI, energia se reflectă în prețul alimentelor prin trei canale principale: procesarea industrială, transportul și depozitarea, respectiv inputurile agricole.

Gazele naturale sunt folosite intens în procesarea alimentelor, de la cuptoare industriale și producerea aburului, până la încălzirea spațiilor de producție. În același timp, energia electrică și gazele sunt esențiale pentru lanțurile frigorifice, depozite și logistică, elemente-cheie în distribuția alimentelor. La nivel agricol, gazele influențează costul îngrășămintelor, încălzirea serelor și uscarea cerealelor.

Atunci când unul dintre aceste verigi este afectat, efectul se propagă rapid pe întreg lanțul de producție. O creștere a costurilor energetice într-un singur punct poate duce la scumpiri succesive, care se regăsesc în final în prețul plătit de consumator.

Scenarii pentru 2026: inflație alimentară mai mare decât în 2025

Asociația pentru Energie Inteligentă mai avertizează că România riscă să se confrunte cu o inflație alimentară și mai ridicată în 2026. Conform estimărilor, într-un scenariu în care prețul gazelor pentru industrie crește cu 15%, inflația alimentelor ar putea ajunge la un interval de aproximativ 7,5% – 9%.

Aceasta ar însemna o depășire a nivelului din 2025 și o presiune suplimentară asupra puterii de cumpărare a populației, într-un moment în care veniturile reale cresc mai lent decât costurile de trai. Creșterea prețurilor alimentare îi afectează în special pe consumatorii cu venituri mici și medii, pentru care cheltuielile cu hrana reprezintă o pondere semnificativă din buget.

Reprezentanții AEI atrag atenția că politicile de control al prețurilor, dacă nu sunt însoțite de măsuri clare de compensare și de stimulare a producției, riscă să creeze distorsiuni majore în economie.

Transferul costurilor către industrie poate părea o soluție pe termen scurt, dar efectele pe termen mediu și lung se vor întoarce inevitabil către consumatori.

În lipsa unor măsuri structurale care să reducă dependența de energie scumpă și să încurajeze investițiile în eficiență energetică, România riscă să intre într-un cerc vicios al scumpirilor.

Potrivit specialiștilor, deciziile luate acum în sectorul energetic vor avea un impact direct asupra prețurilor alimentare și asupra nivelului de trai în anii următori.