Basel confirmă 26 de cazuri de legioneloză și un deces, iar autoritățile verifică turnurile de răcire ale unei clădiri de birouri

Autoritățile sanitare din Basel investighează un focar de legioneloză care a produs 26 de cazuri confirmate și un deces.

Investigațiile se concentrează asupra unor turnuri de răcire instalate pe o clădire de birouri, considerate una dintre posibilele surse ale contaminării. În acest moment, însă, legătura dintre instalațiile respective și cazurile de îmbolnăvire nu este stabilită definitiv.

Specialiștii urmează să preleveze și să analizeze probe din instalațiile suspecte, iar rezultatele vor fi comparate cu bacteriile identificate la pacienți. O asemenea analiză poate ajuta autoritățile să stabilească dacă toate cazurile provin din aceeași sursă și dacă este necesară oprirea, dezinfectarea sau modificarea instalațiilor respective.

Bilanțul de 26 de cazuri și un deces este confirmat, însă numărul total al persoanelor afectate ar putea evolua, deoarece simptomele legionelozei nu apar neapărat imediat după expunerea la bacterie.

Ce este legioneloza și cum apare infecția

Legioneloza, cunoscută și sub denumirea de „boala legionarilor”, este o formă de pneumonie provocată de bacterii din genul Legionella, cel mai frecvent fiind implicată specia Legionella pneumophila.

Bacteria există în mod natural în mediile acvatice, însă poate deveni o problemă pentru sănătatea publică atunci când se multiplică în instalații artificiale de apă. Temperaturile favorabile, apa stagnantă și întreținerea insuficientă a unor sisteme pot crea condiții în care bacteria se dezvoltă în concentrații mai mari.

Printre instalațiile care pot deveni surse de contaminare se numără turnurile de răcire ale clădirilor, rețelele de apă caldă, dușurile, instalațiile sanitare, unele sisteme de climatizare care folosesc apă, jacuzzi-urile și alte echipamente care pot produce aerosoli.

Cum se transmite Legionella

Oamenii se infectează în principal prin inhalarea unor picături foarte fine de apă — aerosoli — care conțin bacteria. Aceste particule pot fi suficient de mici pentru a ajunge în plămâni și a provoca infecția.

Din acest motiv, un turn de răcire contaminat poate reprezenta o problemă chiar și pentru persoane care nu au intrat în contact direct cu instalația. Aerosolii produși de sistem pot fi dispersați în aer în apropierea clădirii.

Legioneloza nu se transmite, în mod obișnuit, de la o persoană la alta. De asemenea, simplul consum de apă contaminată nu reprezintă principala cale de infectare; riscul apare mai ales atunci când apa contaminată este transformată în aerosoli și inhalată.

Care sunt simptomele

Boala poate debuta cu simptome asemănătoare altor infecții respiratorii: febră, frisoane, oboseală, dureri musculare și dureri de cap.

Pe măsură ce infecția evoluează, pot apărea tusea, dificultățile de respirație și durerile în piept. În unele cazuri sunt prezente și simptome digestive, precum greața, vărsăturile sau diareea.

Pentru că manifestările pot semăna cu cele ale altor tipuri de pneumonie, identificarea bacteriei poate necesita teste specifice.

Cine prezintă un risc mai mare

Nu toate persoanele expuse la Legionella dezvoltă boala. Riscul de forme severe este mai ridicat în special în cazul persoanelor în vârstă, al fumătorilor și foștilor fumători, precum și al celor care suferă de afecțiuni pulmonare cronice.

De asemenea, persoanele cu un sistem imunitar slăbit sau cu anumite boli cronice pot fi mai vulnerabile la infecție și la apariția complicațiilor.

De ce sunt investigate turnurile de răcire

Turnurile de răcire sunt folosite în numeroase clădiri mari pentru evacuarea căldurii produse de sistemele de climatizare sau de alte instalații. În timpul funcționării, acestea pot genera cantități importante de aerosoli.

Dacă apa din interior este contaminată cu Legionella, picăturile microscopice pot transporta bacteria în aer. Din acest motiv, astfel de instalații sunt verificate frecvent în anchetele epidemiologice atunci când mai multe cazuri de legioneloză apar într-o zonă geografică relativ restrânsă.

Identificarea sursei poate necesita atât analiza probelor de apă, cât și compararea genetică a bacteriilor găsite în mediul suspect cu cele identificate la pacienți.

Până la finalizarea acestor investigații, existența unui focar poate fi confirmată, însă atribuirea sa unei anumite clădiri sau instalații trebuie tratată separat și susținută de rezultatele analizelor.

Comentează

Spune-ți părerea!

Lasă un comentariu mai jos și spune-ne cum vezi tu lucrurile. Părerea ta contează!

Pentru a adăuga un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.
2000 caractere rămase