Poate fi anulată numirea lui Dacian Dragoș la CCR? Miza procesului de la Curtea de Apel
Curtea de Apel București judecă marți, 10 februarie 2026, primul termen în dosarul prin care se cere anularea decretului de numire a profesorului Dacian Cosmin Dragoș în funcția de judecător al Curții Constituționale.
Acțiunea a fost depusă pe 12 ianuarie de avocata Silvia Uscov și vizează legalitatea numirii, în special îndeplinirea condiției de vechime cerută de lege pentru un mandat la CCR.
Cazul are o miză instituțională ridicată, pentru că se desfășoară în paralel cu alte litigii privind suspendarea numirilor la CCR și într-un moment în care Curtea Constituțională urmează să se pronunțe pe subiecte sensibile, precum pensiile de serviciu ale magistraților.
În plus, pe rol se află și un dosar similar care îl vizează pe Mihai Busuioc, numit judecător constituțional prin hotărâre a Senatului, însă acesta are termen stabilit mai târziu, pe 20 martie 2026.
De ce este contestată numirea lui Dacian Dragoș
În esență, contestatoarea susține că Dacian Dragoș nu ar îndeplini condiția legală a vechimii de 18 ani în „specialitatea juridică” în învățământul superior, criteriu invocat și în cazul lui Mihai Busuioc.
Disputa se poartă pe interpretarea exactă a vechimii și pe modul în care aceasta se calculează și se dovedește, în funcție de parcursul profesional și de încadrările universitare.
Pe acest fond, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a reacționat public și a transmis că Dacian Dragoș este angajat al instituției încă din 2002, parcurgând etapele universitare de la asistent la profesor, și că are și calitatea de conducător de doctorat în domeniul Științe Juridice, în urma abilitării. UBB a criticat demersul, apreciind că acesta poate afecta autoritatea CCR.
În spațiul public, Dacian Dragoș a declarat că nu vede motive legale pentru suspendarea sa, deși admite că „orice este posibil” în practică. În paralel, președintele României, Nicușor Dan, a afirmat că acuzațiile privind lipsa vechimii sunt neîntemeiate și a subliniat că, în eventualitatea unei suspendări, CCR nu va rămâne fără judecător, existând posibilitatea unei noi numiri dacă va fi necesar.
Ce se întâmplă cu cererile de suspendare
Dincolo de cererea de anulare, pe rol au existat și cereri de suspendare a executării actelor administrative de numire, depuse la finalul lui decembrie 2025.
Pentru aceste cereri, instanța a stabilit un termen pe 11 februarie 2026, când ar urma să fie analizate împreună, inclusiv după ce dosarul privind suspendarea în cazul lui Mihai Busuioc a fost trimis către completul care judecă dosarul lui Dacian Dragoș.
Acest calendar a atras atenția deoarece 11 februarie coincide cu momentul în care CCR este așteptată să se pronunțe asupra pensiilor de serviciu ale magistraților, ceea ce a alimentat discuțiile despre impactul pe care l-ar putea avea o eventuală suspendare asupra componenței Curții, chiar și temporar.
În dosarul privind numirea lui Dacian Dragoș a existat și o cerere de recuzare a judecătoarei Olimpiea Crețeanu, respinsă ca neîntemeiată. Potrivit informațiilor publice, această soluție poate fi atacată cu recurs, iar recursul ar urma să fie judecat odată cu fondul cauzei.
De ce dosarele Dragoș și Busuioc au termene diferite
Un element care a ridicat întrebări este faptul că, deși cererile de anulare a numirilor lui Dacian Dragoș și Mihai Busuioc au fost depuse în aceeași zi, 12 ianuarie, instanța a stabilit termene diferite: 10 februarie pentru Dragoș și 20 martie 2026 pentru Busuioc.
Din punct de vedere procedural, astfel de diferențe pot apărea din motive administrative (repartizare, încărcarea completelor, conexare sau prioritizare), însă ele pot influența percepția publică asupra urgenței și a mizelor imediate.
Pentru Mihai Busuioc, în spațiul public a fost invocată și existența unei decizii a Curții Constituționale din 1 iulie 2025 privind recunoașterea vechimii într-un anumit cadru, aspect care ar putea conta în argumentația de fond.
Cine este Dacian Dragoș și pe cine a înlocuit în CCR
Dacian Cosmin Dragoș este profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării și conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. El a fost numit judecător la Curtea Constituțională prin decret prezidențial, înlocuind-o pe Livia Stanciu.
La rândul său, Mihai Busuioc, fost președinte al Curții de Conturi, a fost votat de Senat pentru funcția de judecător al CCR, la propunerea PSD și cu susținerea coaliției guvernamentale, înlocuindu-l pe Marian Enache.
Spune-ți părerea!
Lasă un comentariu mai jos și spune-ne cum vezi tu lucrurile. Părerea ta contează!