Bolojan: Dacă studiezi medicina pe bani publici, ai obligația să lucrezi în România

Premierul Ilie Bolojan susține ca absolvenții facultăților de medicină care au beneficiat de studii finanțate de stat și de rezidențiat plătit din bani publici ar trebui să fie obligați să lucreze în România pentru o perioadă de cel puțin câțiva ani după terminarea studiilor.

Declarația a fost făcută marți, în cadrul Adunării Generale a Asociația Comunelor din România, organizată la Palatul Parlamentului, relatează Agerpres.

Șeful Guvernului a argumentat că statul român investește resurse semnificative în formarea medicilor, iar această investiție ar trebui să se regăsească, măcar temporar, în sistemul medical din țară.

Bolojan: „Ai o obligație față de țara aceasta”

Potrivit premierului, studiile universitare la buget și rezidențiatul plătit de stat creează o obligație morală și profesională față de România.

„Dacă beneficiezi de o pregătire medicală completă făcută în România, studii la buget și rezidențiat plătit de statul român, ai o obligație față de țara aceasta. Cel puțin câțiva ani – doi, trei, patru sau cinci – trebuie să lucrezi undeva în România. Dar haideți să punem asta în practică”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a atras atenția asupra dezechilibrelor majore din sistemul sanitar, în special între mediul urban și mediul rural. El a precizat că, anual, aproximativ 7.000 de studenți finalizează facultățile de medicină din România, însă doar în jur de 1.000 ajung să fie angajați în sistemul public, în timp ce o mare parte aleg să plece la muncă în alte țări europene.

„Ajungem într-o situație paradoxală: formăm mii de medici, îi plătim ani de zile din bani publici, iar după rezidențiat rămân foarte puțini în sistemul nostru. Ceilalți sunt, din păcate, pierduți. România ajunge astfel pe primele locuri în Europa ca furnizor de medici pentru alte state”, a spus șeful Executivului.

Ilie Bolojan a subliniat că problema nu este doar numărul medicilor, ci și distribuția lor. În multe comune și orașe mici, posturile de medici de familie sau de specialiști rămân neocupate, în timp ce marile centre universitare concentrează majoritatea cadrelor medicale. În opinia premierului, fără decizii curajoase, acest dezechilibru nu poate fi corectat.

„Trebuie să avem curajul să luăm decizii care uneori nu sună bine. Să distribuim o parte din medicii noștri acolo unde este nevoie: în ruralul mai îndepărtat, în urbanul mic, acolo unde oamenii nu au acces real la servicii medicale”, a afirmat Bolojan.

Ce ar însemna asta în practică și ce întrebări ridică

În acest moment, declarațiile premierului reprezintă o poziție politică, nu un proiect de lege prezentat public, iar detaliile concrete lipsesc: cui s-ar aplica obligația (doar la medicină generală sau și la stomatologie/farmacie), când ar începe să curgă perioada minimă, ce se întâmplă cu cei care vor să plece la specializări în străinătate și, mai ales, care ar fi sancțiunile pentru nerespectare.

În mod obișnuit, astfel de măsuri sunt discutate în două formule: fie condiționarea finanțării de un contract (de exemplu, rezidențiat plătit în schimbul unor ani de muncă în sistem), fie recuperarea costurilor de școlarizare dacă absolventul pleacă imediat după terminarea studiilor. Oricare variantă ar avea însă nevoie de o arhitectură legală clară, reguli de excepție și un sistem administrativ capabil să o aplice fără abuzuri.

În plus, o eventuală „distribuire” a medicilor către zone deficitare ar ridica probleme practice: unde anume ar lucra, în ce condiții, cu ce pachet de stimulente și dacă există infrastructură medicală (cabinete, aparatură, locuințe de serviciu, transport) care să facă fezabilă mutarea. În multe comune, problema nu este doar lipsa medicului, ci și lipsa condițiilor minime care să-l țină acolo.

Pe de altă parte, premierul a încadrat propunerea într-un discurs mai larg despre eficiența administrației și despre necesitatea unor decizii nepopulare pentru a corecta dezechilibrele.

În aceeași zi, Bolojan a vorbit și despre presiunea bugetară și despre faptul că „nu s-a inventat” o soluție prin care să corectezi deficite mari și „toată lumea să fie fericită”.