Bugetul UE de 2 trilioane de euro, în impas. Reforma propusă de Ursula von der Leyen este contestată

Planul ambițios al președintei Ursula von der Leyen de a schimba profund modul în care Uniunea Europeană își cheltuiește bugetul multianual de aproape 2.000 de miliarde de euro începe să fie tot mai mult diluat, pe fondul presiunilor exercitate de guvernele statelor membre, de europarlamentari și de organizațiile fermierilor, relatează Politico.

La mai puțin de șase luni de la prezentarea propunerii pentru cadrul financiar 2028–2034, Comisia Europeană este forțată să facă concesii pentru a evita un blocaj politic major.

Ideea centrală a reformei promovate de von der Leyen a fost redirecționarea a sute de miliarde de euro din subvențiile tradiționale pentru agricultură și fondurile de dezvoltare regională către noi priorități, precum apărarea, securitatea și competitivitatea industrială.

Această abordare a fost susținută în special de statele din nordul Uniunii, care contribuie mai mult la bugetul comun decât primesc înapoi.

În schimb, țările din sudul și centrul Europei, alături de fermieri, s-au opus ferm, temându-se de pierderi financiare și de diminuarea influenței politice.

O alianță informală formată din guverne naționale, membri ai Parlamentului European și reprezentanți ai sectorului agricol a început să erodeze principalele elemente ale reformei. Cel mai recent exemplu este oferta Comisiei de a permite statelor membre să aloce suplimentar până la 45 de miliarde de euro pentru subvenții agricole, o concesie majoră menită să calmeze tensiunile.

Diplomați europeni au declarat că țările din nord, precum Germania și Olanda, sunt tot mai frustrate de aceste blocaje, pe care le percep drept o revenire la vechiul model de cheltuieli. Nemulțumirea a fost accentuată de presiunile diplomatice exercitate de Franța și Italia, care au cerut mai multe fonduri pentru fermieri în contextul negocierilor pentru acordul comercial Mercosur cu statele din America Latină.

Opoziție puternică din partea fermierilor și a statelor membre

Propunerea Comisiei din luna iulie a fost descrisă de analiști drept cea mai radicală reformă bugetară din istoria UE. Aceasta a declanșat rapid proteste și reacții dure la Bruxelles și în capitalele europene.

Fermierii au ieșit în stradă, eurodeputații au avertizat că nu vor susține tăieri drastice, iar liderii regionali au cerut păstrarea fondurilor tradiționale.

„Aceasta a fost cea mai radicală propunere de buget și era inevitabil să existe rezistență”, a declarat un analist al unui institut european de politici publice.

În decembrie, protestele fermierilor din Bruxelles, desfășurate chiar în timpul unui summit al liderilor UE, au pus presiune suplimentară pe Comisie.

Pentru a evita o criză politică, experții Comisiei au identificat o soluție de compromis: utilizarea unei părți din fondul de rezervă destinat situațiilor de criză pentru a suplimenta subvențiile agricole, fără a crește dimensiunea totală a bugetului. Criticii avertizează însă că această decizie reduce flexibilitatea Uniunii de a reacționa la crize viitoare.

Concesii succesive și presiune electorală

Nu este prima dată când Ursula von der Leyen ajustează propunerea inițială. În noiembrie, Comisia a introdus un obiectiv de cheltuieli rurale de 10% din fondurile europene alocate fiecărei țări și garanții suplimentare pentru regiunile mai dezvoltate, măsuri menite să calmeze nemulțumirile din interiorul Partidului Popular European.

Oficiali europeni susțin că ritmul rapid al concesiilor este neobișnuit pentru negocierile bugetare, care de regulă durează ani. Un diplomat a explicat această grabă prin contextul politic sensibil, inclusiv apropierea alegerilor prezidențiale din Franța în 2027, care generează temeri privind ascensiunea extremei drepte.

Deși Comisia argumentează că principiile de bază ale reformei rămân intacte, critici avertizează că suma compromisurilor riscă să golească de conținut ambiția inițială.