Vârsta de pensionare ar putea crește. Ce spune Bolojan și ce scenarii sunt discutate

Premierul Ilie Bolojan a declarat că România nu mai poate funcționa economic fără creșterea vârstei de pensionare și că această măsură este inevitabilă, indiferent de costul politic.

Șeful Guvernului a afirmat, într-un interviu acordat TVR 1, că redresarea economică depinde de menținerea unui număr mai mare de persoane active în economia reală, iar actualul sistem de pensionare nu mai este sustenabil în forma sa actuală.

„România, dacă vrea să însănătoşească economic, trebuie să aibă mai mulţi oameni în economia reală. Iar asta înseamnă să creştem vârsta de pensionare, că ne place, că nu ne place, pentru că altfel nu mai putem funcţiona”, a declarat premierul.

El a subliniat că discuțiile nu vizează exclusiv magistrații, ci și alte categorii profesionale unde pensionarea are loc la vârste considerabil mai mici decât media generală.

Bolojan: Creșterea vârstei de pensionare este inevitabilă

Premierul a explicat că, în anumite domenii, există deja un deficit sever de personal, iar reducerea cheltuielilor bugetare nu poate fi realizată prin concedieri. În aceste cazuri, controlul cheltuielilor este posibil doar prin ajustarea vârstei de pensionare, astfel încât angajații să rămână mai mult timp activi.

„Aceasta este o realitate care priveşte şi aceste categorii. Controlul cheltuielilor nu îl faci prin reducere de personal, pentru că este un deficit de personal, ci aici controlul cheltuielilor se face prin creşterea vârstei de pensionare, respectând nişte reguli de bun-simţ”, a declarat Bolojan.

El a precizat că măsura trebuie aplicată într-o manieră predictibilă și echitabilă.

În același timp, premierul a afirmat că pentru persoanele care îndeplinesc deja condițiile de pensionare vor fi aplicate măsuri tranzitorii, similare celor avute în vedere pentru magistrați. Potrivit acestuia, cei care au, în prezent, dreptul legal de a se pensiona își vor putea păstra aceste drepturi, indiferent de momentul în care aleg să iasă din activitate.

„Cei care astăzi au vârstă de pensionare şi se pot pensiona pot beneficia de o formulă tranzitorie, adică îşi pot menţine actualele drepturi”, a explicat premierul, subliniind că Guvernul nu dorește să creeze tensiuni suplimentare în sistem.

Reguli diferite în funcție de profesie

Ilie Bolojan a atras atenția că statul nu urmărește declanșarea unui val masiv de pensionări anticipate, care ar afecta atât funcționarea instituțiilor, cât și beneficiarii acestora. „Nu ne dorim ca un val de oameni să plece la pensie, pentru că nu ne ajută deloc, nici pe ei, nici pe noi”, a spus șeful Executivului.

Premierul a insistat asupra necesității unor soluții adaptate specificului muncii prestate. El a dat ca exemplu diferențele dintre activitățile administrative și cele care presupun efort fizic ridicat sau intervenții în situații de risc. Potrivit acestuia, nu toate funcțiile pot fi tratate identic în privința vârstei de pensionare.

„Una este să lucrezi într-o activitate de pază sau într-un birou, unde poți să îți desfășori activitatea fără probleme până la 65 de ani, și alta este să fii într-o brigadă mobilă, în situații tensionate, cu efort fizic și echipament specific”, a explicat Bolojan, făcând referire la structurile de ordine publică. El a precizat că, pentru aceste cazuri, trebuie găsite formule de pensionare adaptate, inclusiv variante de pensionare accelerată, acolo unde se justifică.

Întrebat când ar putea fi implementate aceste modificări pentru celelalte categorii profesionale, premierul a indicat un termen scurt. „Cu cât se fac mai repede, cu atât mai bine. Cred că în acest an”, a afirmat Ilie Bolojan.

El a concluzionat că România trebuie să poarte această discuție „corect și onest”, deoarece menținerea unui număr mai mare de persoane active este esențială pentru funcționarea economiei și pentru sustenabilitatea finanțelor publice.