Iranul separă protestatarii de „sabotori”, pe fondul arestărilor și amenințărilor cu execuții

Autoritățile iraniene încearcă să delimiteze protestele pașnice ale populației de acțiuni catalogate drept violente sau destabilizatoare, pe fondul unei crize economice acute și al celor mai ample manifestații din ultimii ani.

Guvernul de la Teheran susține că măsurile dure anunțate de sistemul judiciar nu vizează protestatarii pașnici, ci persoane pe care liderii politici și religioși le descriu drept „sabotori” sau „instigatori la revoltă”.

Liderul suprem al Iranului, Ayatolahul Ali Khamenei, a folosit termenul de „sabotori” pentru a desemna persoanele acuzate că ar transforma protestele în acte de violență.

Potrivit autorităților, sistemul judiciar va acționa împotriva celor care ar fi ucis persoane, ar fi folosit arme sau ar fi încercat să destabilizeze statul. Nu există însă declarații oficiale care să anunțe sancțiuni pentru cetățenii care participă pașnic la manifestații.

Televiziunea de stat iraniană a relatat că aproximativ 200 de persoane au fost arestate sub acuzația că dețineau arme și muniție. În paralel, procurorii din Teheran au anunțat că vor cere pedepse capitale pentru unii dintre cei reținuți, invocând acuzația de „moharebeh”, termen care înseamnă „război împotriva lui Dumnezeu” și care, potrivit legislației iraniene, poate fi pedepsit cu moartea.

Iranul respinge legătura dintre proteste și execuții

Autoritățile iraniene afirmă că există o interpretare greșită în spațiul public internațional privind presupusele execuții iminente, susținând că acestea nu ar avea legătură cu protestele pașnice.

Cu toate acestea, Departamentul de Stat al SUA a anunțat, pe un cont în limba persană de pe platforma X, că un tânăr identificat drept Erfan Soltani, în vârstă de 26 de ani, ar fi fost condamnat la moarte și ar urma să fie executat. Informația nu a putut fi confirmată independent, iar Al Jazeera a transmis că nu este clar de unde provin datele prezentate de autoritățile americane.

Organizația Amnesty International a cerut Iranului să oprească imediat toate execuțiile, avertizând asupra riscului unor încălcări grave ale drepturilor omului. În replică la declarațiile Washingtonului, fostul oficial iranian Ali Larijani i-a acuzat pe președintele american Donald Trump și pe premierul israelian Benjamin Netanyahu că ar fi responsabili pentru violențele din Iran.

Presiuni economice și acuzații de ingerință externă

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a recunoscut că protestele au la bază dificultăți economice severe. El a declarat, potrivit agenției oficiale IRNA, că nemulțumirile populației ar fi putut fi evitate dacă problemele economice ale cetățenilor ar fi fost abordate mai devreme. Pezeshkian a cerut ca autoritățile să asculte revendicările comercianților, ale micilor antreprenori și ale altor categorii sociale afectate de inflație, șomaj și scăderea nivelului de trai.

Protestele au izbucnit la sfârșitul lunii decembrie 2025, inițial în Teheran, după deprecierea accentuată a rialului iranian, și s-au extins rapid la nivel național. Problemele economice, agravate de sancțiunile internaționale impuse după 2018, s-au suprapus peste tensiuni regionale și amenințări militare externe.

În acest context, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a discutat situația într-o convorbire cu omologul său din Emiratele Arabe Unite, Abdullah bin Zayed Al Nahyan, acuzând Statele Unite și Israelul că ar incita la tulburări interne.

Experți internaționali consideră că protestele actuale diferă de episoadele anterioare prin suprapunerea presiunilor interne cu un context geopolitic extrem de tensionat. Iranul se confruntă cu o situație economică mult mai slabă și cu o izolare regională mai accentuată decât în trecut, ceea ce limitează opțiunile autorităților.

Autoritățile iraniene privesc protestele nu doar ca pe o criză internă, ci și ca pe o amenințare la adresa securității naționale, mai ales după conflictul recent cu Israelul și atacurile americane asupra unor instalații nucleare iraniene.

În acest context, Guvernul de la Teheran insistă că va continua să facă distincția între proteste pașnice și acțiuni violente, în timp ce situația de pe teren rămâne tensionată.