Planul de pace discutat de Zelenski cu Trump: 15 ani de garanții de securitate pentru Ucraina și trupe străine pe teren

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a declarat că Statele Unite au oferit garanții de securitate pentru 15 ani în cadrul unui plan discutat recent cu Donald Trump. Potrivit lui Zelenski, citat de The Guardian, documentele ar prevedea o perioadă de 15 ani, cu posibilitatea de extindere, însă el a cerut ca aceste garanții să fie mai lungi, chiar de 30, 40 sau 50 de ani.

Declarațiile vin în contextul în care războiul declanșat de invazia pe scară largă a Rusiei în februarie 2022 se apropie de patru ani, iar discuțiile diplomatice despre o posibilă încetare a conflictului se intensifică.

În paralel, rămân deschise subiecte extrem de sensibile: viitorul regiunii Donbas, condițiile cerute de Kremlin, rolul trupelor străine în Ucraina și modul în care ar putea arăta, concret, o „pace cu garanții”.

Ce a spus Zelenski despre garanțiile de securitate ale SUA pentru 15 ani

Zelenski a explicat că, în forma discutată, planul ar include garanții de securitate din partea SUA pentru 15 ani, cu opțiunea de prelungire. El a spus că a ridicat direct problema duratei, argumentând că Ucraina trăiește un conflict de mult mai mult timp decât cei aproape patru ani de la invazia din 2022.

Potrivit relatărilor din presă, Zelenski i-ar fi cerut lui Trump să ia în calcul garanții pe termen mult mai lung, iar Trump ar fi spus că „se va gândi”. În această etapă, nu există detalii publice complete despre forma juridică a acestor garanții, despre ce ar declanșa sprijinul concret al SUA și ce obligații ar avea fiecare parte.

În termeni simpli, când liderii vorbesc despre „garanții de securitate”, se referă la un set de promisiuni și mecanisme care ar trebui să descurajeze Rusia să atace din nou și să ofere Ucrainei un sprijin clar dacă agresiunea se repetă. În lipsa unor astfel de garanții, Ucraina se teme că un acord de încetare a focului ar putea fi doar o pauză, nu un final real al războiului.

De ce insistă Ucraina pe garanții solide și pe termen lung

Zelenski a legat ideea de garanții de securitate de însăși definiția „sfârșitului războiului”. Mesajul lui este că Ucraina nu poate considera conflictul încheiat dacă există riscul ca Rusia să revină cu o nouă ofensivă după câțiva ani.

De aceea, el cere garanții care să nu fie doar declarații politice, ci angajamente care să reziste în timp și să fie suficient de puternice încât să conteze în calculele Moscovei. În plus, Zelenski a spus că ridicarea legii marțiale și revenirea la un regim normal (inclusiv organizarea de alegeri) ar trebui să se întâmple doar când Ucraina obține garanții de securitate.

În Ucraina, legea marțială are efecte directe asupra vieții de zi cu zi. De exemplu, bărbații cu vârste între 18 și 60 de ani (cu unele excepții) nu pot părăsi țara, deoarece pot fi chemați la serviciul militar. Tot legea marțială blochează organizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale. Mandatul lui Zelenski ar fi trebuit să se încheie în mai 2024, însă constituția Ucrainei interzice alegerile pe timp de război.

Trupe străine în Ucraina: ce propune Zelenski și ce spun europenii

Un alt punct important din declarațiile lui Zelenski este legat de prezența trupelor străine în Ucraina. El a spus că vede prezența unor trupe internaționale ca pe o parte necesară a garanțiilor de securitate, adică un element care ar întări orice promisiuni făcute pe hârtie.

În același timp, mai mulți lideri europeni au vorbit despre posibilitatea unei forțe multinaționale, descrisă ca o „coaliție a celor dispuși”, care ar putea avea roluri precum sprijinirea regenerării forțelor ucrainene, contribuții la securizarea spațiului aerian și sprijin pentru siguranța pe mare. În discuțiile publice, apare ideea că Europa ar putea conduce o astfel de forță, cu sprijin din partea SUA.

Rusia a reacționat dur la această posibilitate. Un mesaj transmis de partea rusă, citat în relatări, sugerează că Moscova ar considera astfel de trupe o țintă legitimă. Asta arată cât de sensibilă este tema: pentru Ucraina, prezența internațională poate fi o garanție; pentru Rusia, poate fi prezentată ca o escaladare.

Negocierile despre pace: „90%” agreat, dar cu puncte încă blocate

În cadrul întâlnirii Trump–Zelenski din Florida, potrivit relatărilor, s-a discutat o versiune actualizată a unui plan de pace cu 20 de puncte. Zelenski a spus că negociatorii americani și ucraineni au făcut progrese și că aproximativ „90%” din proiect ar fi agreat.

Totuși, chiar dacă procentele sună încurajator, ele pot ascunde tocmai cele mai grele subiecte. În astfel de negocieri, de multe ori câteva puncte rămase sunt cele care decid totul: teritorii, garanții, statutul zonelor ocupate, mecanisme de verificare și ce se întâmplă dacă una dintre părți încalcă acordul.

În același timp, Kremlinul a transmis că este de acord cu ideea că discuțiile ar fi într-o fază finală, iar Trump a vorbit despre un proiect „aproape 95% gata”, dar a menționat și existența unor „probleme foarte spinoase”. Din informațiile publice, Rusia nu a renunțat la cererile sale maximaliste, ceea ce face dificilă obținerea unei păci durabile.

Donbas rămâne miza principală: ce cere Kremlinul și ce spune Kievul

Unul dintre cele mai complicate puncte din planul de pace este viitorul estului Ucrainei, în special Donbas (regiunile Donețk și Luhansk). Rusia controlează o mare parte din Donețk și aproape toată Luhansk, iar Kremlinul a transmis că Ucraina ar trebui să își retragă trupele din porțiunile din Donbas pe care le mai controlează dacă vrea pace. Mesajul Moscovei a fost că, dacă nu se ajunge la un acord, Ucraina ar putea pierde și mai mult teritoriu.

Zelenski a spus că Ucraina trebuie să își respecte legea și oamenii și a subliniat ideea de teritoriu aflat sub control ucrainean. În practică, aici se ciocnesc două poziții greu de împăcat: Ucraina nu vrea să legitimeze pierderi teritoriale, iar Rusia încearcă să obțină recunoașteri sau retrageri care ar consolida câștigurile de pe teren.

În discuțiile publice a apărut și ideea unei „zone economice libere” în Donbas, menționată în contextul unui plan american. Kremlinul nu a comentat această idee, iar detaliile sunt neclare. Astfel de propuneri sunt, de obicei, încercări de a găsi o formulă de compromis, însă ele ridică imediat întrebări: cine administrează, cine garantează securitatea, cum se împart beneficiile și ce se întâmplă cu populația locală.

Întâlnire la Kiev cu SUA și Europa: ce își dorește Zelenski

Zelenski a mai spus că își dorește ca Ucraina să găzduiască, în „zilele următoare”, o întâlnire cu oficiali europeni și americani pentru a lucra la documentele necesare încheierii războiului. El a precizat că întâlnirea ar fi „la nivel de consilieri”.

În plus, Zelenski a afirmat că o întâlnire cu Rusia ar fi posibilă după ce SUA și liderii europeni ar agrea un cadru de pace bazat pe un plan propus de Ucraina. Trump a sugerat, la rândul său, că ar putea exista la momentul potrivit o întâlnire trilaterală SUA–Rusia–Ucraina.

Dincolo de formate și declarații, ordinea pe care o propune Zelenski este clară: mai întâi un acord solid între Ucraina și partenerii săi occidentali (inclusiv garanții), apoi discuția directă cu Rusia. Pentru Kiev, această ordine contează, fiindcă reduce riscul ca Ucraina să fie pusă în fața unor condiții greu de acceptat fără un sprijin clar din partea aliaților.

Ce legătură au garanțiile de securitate cu alegerile și legea marțială

Un subiect care revine constant în discuțiile despre Ucraina este cel al alegerilor. În condițiile legii marțiale, alegerile nu pot fi organizate, iar Zelenski a spus că ridicarea legii marțiale se poate face în momentul în care Ucraina primește garanții de securitate.

Acest lucru este important și pentru că Rusia încearcă să pună la îndoială legitimitatea conducerii de la Kiev, iar în spațiul public au existat și acuzații politice, inclusiv din partea lui Trump, că Zelenski „se agață de putere”. Poziția oficială a Ucrainei este că regulile constituționale nu permit alegeri în război, din motive de securitate, logistică și funcționare a statului.

În practică, pentru mulți ucraineni, întrebarea este simplă: când se poate reveni la o viață normală, cu libertate de mișcare, instituții care funcționează în regim obișnuit și alegeri? Răspunsul depinde de un element cheie: dacă există sau nu o pace care să nu se prăbușească la primul test.

În fundalul negocierilor, rămân și riscuri majore care țin de infrastructură critică. Un exemplu este centrala nucleară de la Zaporojie, aflată sub control rusesc și monitorizată de o misiune a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (IAEA) de peste trei ani. Centrala nu produce în prezent electricitate și depinde de alimentare externă pentru răcirea materialului nuclear, astfel încât să fie evitat un accident.

Ambele părți se acuză reciproc de atacuri în zonă, iar accesul IAEA ar fi fost restricționat în mod repetat de autoritățile ruse, potrivit acuzațiilor din spațiul public. Șeful centralei, Ramil Galiyev, a spus că reluarea producției ar putea fi posibilă până la mijlocul lui 2027 dacă războiul se încheie curând, dar ar exista „probleme serioase” de rezolvat înainte, inclusiv chestiuni legate de răcire și infrastructură.

De ce contează asta în discuția despre garanții? Pentru că un acord de pace nu înseamnă doar oprirea luptelor, ci și un cadru care să reducă riscurile de securitate pe termen lung, inclusiv în jurul unor obiective care pot afecta nu doar Ucraina, ci întreaga regiune.

În acest moment, declarațiile lui Zelenski despre garanțiile de securitate pe 15 ani arată că negocierile se concentrează tot mai mult pe întrebarea esențială: cum poate fi prevenită o nouă agresiune. Iar răspunsul, pentru Kiev, pare să includă atât angajamente americane pe termen lung, cât și un rol european mai vizibil și, posibil, o prezență internațională pe teren.