CCR decide azi soarta pensiilor speciale ale magistraților: ședință la 10:00 după lipsa de cvorum

Curtea Constituțională a României (CCR) are programată o nouă ședință pe tema pensiilor speciale ale magistraților, după ce deliberările au fost amânate. Ședința este anunțată pentru 29 decembrie 2025, ora 10:00, iar subiectul este obiecția de neconstituționalitate ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) asupra legii care schimbă regulile de pensionare și modul de calcul al pensiilor de serviciu.

Amânarea de duminică a fost motivată oficial prin lipsa cvorumului, adică nu au fost suficienți judecători prezenți pentru ca CCR să poată lua o decizie. Potrivit informațiilor citate de Digi24, patru judecători ar fi părăsit ședința și nu s-ar mai fi întors. Pentru un verdict este nevoie de minimum șase judecători.

„Curtea Constituțională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de 29 decembrie 2025, ora 10,00 (...) constatând lipsa cvorumului în cadrul ședinței de deliberare intervenită în data de 28 decembrie 2025”, a transmis CCR.

Ce înseamnă lipsa de cvorum la CCR

Pe scurt, cvorumul este numărul minim de membri care trebuie să fie prezenți ca o instituție să poată lucra legal. În cazul CCR, dacă nu sunt suficienți judecători în sală, Curtea nu poate finaliza deliberările și nu poate da o hotărâre.

În ședința de duminică, au existat mai multe pauze. În mod obișnuit, astfel de pauze apar atunci când judecătorii încearcă să ajungă la o poziție comună. De data aceasta, după reluarea ședinței, o parte dintre judecători ar fi ieșit din nou, iar deliberarea s-a încheiat fără verdict.

De ce este din nou legea la CCR

Legea privind pensiile de serviciu ale magistraților a mai ajuns la Curtea Constituțională și în trecut. Un proiect anterior a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie. Motivul invocat atunci a fost unul de procedură: nu ar fi fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Ulterior, Guvernul a venit cu un nou proiect. Pe 2 decembrie, Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe această variantă, chiar dacă proiectul a primit aviz negativ de la CSM. Apoi, pe 5 decembrie, ICCJ a decis în unanimitate să sesizeze CCR pentru controlul constituționalității legii. Pe 10 decembrie, CCR a amânat luarea unei decizii, iar acum deliberările sunt reluate pe 29 decembrie.

Ce prevede reforma pensiilor speciale ale magistraților

Proiectul discutat schimbă, în principal, vârsta de pensionare, condițiile de vechime și formula de calcul pentru pensia de serviciu a magistraților (judecători și procurori).

• Vârsta de pensionare este legată de vârsta standard din sistemul public de pensii.
• Este introdusă o vârstă minimă de 49 de ani pentru pensionare, valabilă până la 31 decembrie 2026.
• Se introduce condiția de vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani.
• Vârsta de pensionare ar urma să crească treptat, cu câte un an pentru fiecare generație, până la atingerea vârstei standard, iar în final până la 65 de ani.
• Și condiția de 35 de ani vechime ar urma să fie introdusă etapizat, fiind vorba de vechime totală în muncă, nu doar în magistratură.

La capitolul bani, proiectul stabilește că pensia de serviciu ar fi de 55% din baza de calcul, adică media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor pentru care s-au plătit contribuții, din ultimele 60 de luni înainte de pensionare.

În același timp, există și un plafon: pensia netă nu ar trebui să depășească 70% din venitul net din ultima lună de activitate, înainte de pensionare.

Ce spune ICCJ în sesizarea către CCR

ICCJ a contestat legea la CCR și a argumentat, între altele, că modificările propuse ar reduce puternic caracterul pensiei de serviciu pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile la intrarea în vigoare a legii și că, pentru generațiile viitoare, pensia ar putea ajunge chiar sub nivelul din sistemul public.

În plus, ICCJ a susținut că legea ar afecta independența justiției, invocând standarde și decizii ale unor instanțe precum CJUE, CEDO și chiar decizii anterioare ale CCR.

Tot ICCJ a adus în discuție și contextul mai larg al pensiilor de serviciu, arătând că majoritatea beneficiarilor ar fi în zona de apărare și ordine publică, nu în magistratură, și că sumele alocate diferă semnificativ între categorii.

Reacții politice după ședința fără cvorum

După amânarea cauzată de lipsa de cvorum, au apărut și reacții politice. Deputatul PNL Raluca Turcan a spus public că blocarea CCR nu ar fi „un accident”, ci „un semnal politic extrem de grav”, întrebând dacă plecarea judecătorilor numiți de PSD este o coincidență și exprimând temerea unei amânări pe termen nedefinit.

De cealaltă parte, CCR a comunicat oficial doar motivul procedural: lipsa cvorumului și continuarea deliberărilor la data stabilită.

Ce urmează după ședința din 29 decembrie

În ședința programată la ora 10:00, CCR poate ajunge la o decizie privind constituționalitatea legii. Dacă judecătorii se întrunesc în număr suficient și finalizează deliberările, Curtea poate admite sau respinge obiecția de neconstituționalitate.

Miza este simplă: dacă legea trece de controlul CCR, regulile noi privind pensionarea magistraților (vârsta, vechimea și plafonarea) pot merge mai departe. Dacă este declarată neconstituțională, reforma va trebui modificată sau reluată printr-un nou demers legislativ.