Orban cere CCR „să nu strice sărbătorile” înainte de decizia referitoare la pensiile magistraților

Ludovic Orban a publicat un mesaj în mediul online înainte ca Curtea Constituțională a României (CCR) să se pronunțe asupra sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind legea referitoare la pensiile magistraților. Politicianul le-a cerut judecătorilor constituționali să nu „strice sărbătorile” românilor.

„CCR ar face bine să nu ne strice sărbătorile de iarnă...”, a scris Ludovic Orban.

Mesajul vine în contextul în care CCR este așteptată să decidă asupra constituționalității unui proiect de lege care schimbă regulile de pensionare pentru magistrați și modul de calcul al pensiilor de serviciu. Sesizarea a fost făcută de ICCJ, care a invocat mai multe probleme: de la justificarea urgenței până la claritatea textului și efectele pe care le-ar avea asupra statutului magistraților.

La începutul lunii decembrie, Ludovic Orban a susținut că amânarea pronunțării pentru o perioadă în care atenția publică este mai scăzută ar putea indica o intenție de a declara legea neconstituțională. El a menționat și componența Curții, afirmând că există judecători numiți de PSD și făcând referire la un vot anterior în care ar fi contat poziția unui judecător numit de președintele Klaus Iohannis, Mihaela Ciochină.

În paralel, subiectul pensiilor magistraților rămâne unul dintre cele mai sensibile în spațiul public, pentru că atinge mai multe teme în același timp: cheltuieli bugetare, echitate între categorii profesionale, reguli de tranziție, dar și independența justiției, invocată de magistrați în argumentele lor.

Ce urmează să decidă CCR

CCR trebuie să analizeze sesizarea ICCJ privind Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Este vorba despre un proiect care a făcut parte din al doilea pachet de măsuri pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament.

Curtea Constituțională a amânat luarea unei decizii în 10 decembrie. În trecut, o formă anterioară a proiectului a mai ajuns la CCR, iar pe 20 octombrie instanța a stabilit că este neconstituțională dintr-un motiv procedural: nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit informațiilor citate de news.ro.

După acel verdict, Guvernul a revenit cu un nou proiect. În 2 decembrie, Executivul și-a angajat răspunderea în Parlament pe această nouă variantă, care a primit aviz negativ de la CSM. Legea stabilește atât condițiile în care se pot pensiona magistrații, cât și modul de calcul al pensiei.

În 5 decembrie, ICCJ a decis în unanimitate să sesizeze CCR pentru controlul constituționalității. Apoi, în 10 decembrie, CCR a amânat pronunțarea asupra acestei sesizări.

Pe scurt, CCR nu judecă dacă legea este „bună” sau „rea”, ci dacă respectă Constituția și regulile de tehnică legislativă și procedură. În acest caz, ICCJ spune că sunt probleme serioase care ar putea face legea neconstituțională.

Ce reclamă ICCJ în sesizarea către CCR

Magistrații ICCJ au prezentat mai multe motive pentru care consideră că legea ar trebui verificată de CCR. Printre cele mai importante sunt:

• Urgența proiectului: ICCJ susține că urgența nu a fost demonstrată sau că a fost construită pe o „realitate contrafactuală”. În argumentație este menționat Jalonul 215 din PNRR, despre care magistrații afirmă că ar fi fost invocat „scos din context” și „neconform cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”.
• Lipsa datelor economice: magistrații afirmă că invocarea condițiilor economice nu a fost susținută cu date concrete privind impactul pentru anii imediat următori, care să justifice urgența.
• Claritatea și previzibilitatea legii: ICCJ susține că textul ar încălca obligațiile constituționale de claritate, folosind termeni juridici inexistenți sau nedefiniți, ceea ce ar crea neclaritate și imprevizibilitate.
• Schimbări abrupte fără tranziție reală: potrivit ICCJ, legea ar modifica brusc statutul magistratului, fără o etapă de tranziție suficientă, afectând principiul securității juridice.

În motivare, ICCJ mai arată că, „contrar discursului public”, prin cumularea mai multor reguli de eșalonare (vârsta de pensionare, vechimea în muncă și eliminarea unor perioade asimilate), o parte importantă dintre magistrații în funcție ar ajunge la creșteri bruște ale vârstei de pensionare.

Conform celor menționate de magistrați, 45% dintre magistrații în funcție ar avea o creștere bruscă a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar 21% ar avea o creștere bruscă la 60–64 de ani. Aceste procente sunt prezentate în argumentația ICCJ ca efect al modului în care se suprapun etapele din lege.

Un alt punct important din sesizare este legat de discriminare. Magistrații Înaltei Curți afirmă că legea ar crea „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu și ar fi net defavorabilă magistraților, deși aceștia ar fi singurii cu statut garantat constituțional.

În argumentația lor, magistrații compară standardele minime de calcul: pentru alte categorii ar fi 65% din indemnizațiile brute, în timp ce pentru magistrați ar fi propus un nivel mai mic, plus o plafonare considerată mai strictă. Ei mai susțin că efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraților ar fi „minim” raportat la totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu, motiv pentru care diferența de tratament ar fi nejustificată.

ICCJ mai afirmă că legea ar „anula de facto” pensiile de serviciu pentru anumite categorii de magistrați, în sensul că pentru cei care nu îndeplinesc condițiile la data intrării în vigoare, pensia ar putea fi redusă până la pierderea caracterului de pensie de serviciu, iar pentru generațiile viitoare ar putea ajunge chiar sub nivelul pensiei din sistemul public.

În plus, magistrații invocă și independența justiției, raportându-se la standarde și decizii ale CJUE, CEDO și CCR. Ei susțin că soluția legislativă ar fi incompatibilă cu garantarea independenței justiției și că ar încălca inclusiv decizii anterioare ale CCR care ar fi sancționat soluții similare.

Ce modificări prevede legea pensiilor magistraților

Proiectul de lege contestat stabilește mai multe schimbări importante. Pe înțelesul tuturor, acestea vizează două lucruri mari: când se poate pensiona un magistrat și cum se calculează pensia.

Principalele modificări menționate în proiect sunt:

• Vârsta de pensionare: se face trimitere la vârsta standard de pensionare din sistemul public. Totodată, se introduce o vârstă minimă de pensionare de 49 de ani până la 31 decembrie 2026.
• Vechimea în muncă: se instituie condiția de cel puțin 35 de ani vechime în muncă. Important este că se vorbește de vechime totală în muncă, nu doar vechime în magistratură.
• Creștere treptată: vârsta de pensionare ar urma să crească treptat, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați, printr-un număr de etape de eșalonare, până la atingerea vârstei standard. După ultima etapă, se ajunge la 65 de ani.
• Introducerea etapizată a vechimii de 35 de ani: condiția de vechime totală în muncă ar urma să fie introdusă treptat.

În ceea ce privește modul de calcul, proiectul prevede:

• Cuantum de 55% din baza de calcul, definită ca media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor pentru care s-au plătit contribuții, realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de pensionare.
• Plafonare: cuantumul net al pensiei de serviciu este limitat la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de pensionare.

Proiectul mai modifică și regulile privind bonificația de 1% și actualizarea pensiei de serviciu. Potrivit textului descris, aceste posibilități ar fi restrânse doar la persoanele care au deja decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare înainte de intrarea în vigoare a legii. De asemenea, pentru bonificația de 1% nu s-ar lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii.

Toate aceste schimbări sunt în centrul disputei: Guvernul susține că este nevoie de reformă, în timp ce ICCJ și alte voci din sistemul judiciar invocă probleme de constituționalitate, predictibilitate și impact asupra statutului magistraților.

În acest context, mesajul lui Ludovic Orban către CCR adaugă o presiune publică suplimentară într-un moment în care Curtea trebuie să se pronunțe pe un subiect cu miză politică și instituțională ridicată.