CCR amână din nou reforma pensiilor magistraților: decizia, mutată pe 11 februarie 2026

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat vineri, 16 ianuarie 2026, pentru a patra oară, pronunțarea asupra legii care schimbă regimul pensiilor de serviciu ale magistraților

Potrivit anunțului CCR, judecătorii au decis să întrerupă deliberările pentru „o mai bună studiere” atât a problemelor din dosar, cât și a documentelor depuse recent de autorul sesizării, inclusiv o expertiză contabilă extrajudiciară. Noul termen stabilit de Curte este 11 februarie 2026.

De ce a apărut o nouă amânare

Motivarea oficială indică două elemente-cheie: pe de o parte, cererea de întrerupere a deliberărilor pentru aprofundarea cauzei, pe de altă parte, documentele depuse în 15 ianuarie 2026 (expertiza contabilă „pro causa”), plus analiza unor prevederi legale considerate relevante, inclusiv un articol din Legea nr. 303/2022.

CCR a invocat, în acest context, baza legală din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, articolul referitor la întreruperea deliberărilor și reluarea lor la un termen ulterior.

În termeni simpli, Curtea spune că a primit materiale noi, importante, și că are nevoie de timp ca să le parcurgă înainte de a lua o decizie cu impact major.

Miza: o reformă care schimbă regulile jocului

Legea contestată vizează modificări substanțiale în privința pensiilor de serviciu ale magistraților, atât la condițiile de pensionare, cât și la formula de calcul. Printre schimbările principale, se numără:

• vârsta de pensionare, care ar urma să crească etapizat până la 65 de ani (în linie cu vârsta standard din sistemul public);
• introducerea unei vechimi totale mai mari, cu ținte precum 35 de ani (aplicată etapizat);
• un nou mod de calcul, cu procente și plafoane diferite față de sistemul actual, astfel încât pensia să fie raportată la veniturile din ultimii ani de activitate, dar să existe și o limită procentuală raportată la ultimul venit net.

Aceste elemente sunt în centrul conflictului. Guvernul susține că reforma este necesară pentru echitate și sustenabilitate bugetară, în timp ce instanța supremă și o parte a sistemului judiciar avertizează că se ajunge, în fapt, la golirea de conținut a pensiei de serviciu și la afectarea garanțiilor de independență.

Rolul ÎCCJ și „expertiza contabilă”

Amânarea din 16 ianuarie vine imediat după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a depus la CCR o expertiză contabilă extrajudiciară menită să susțină argumentul că noua lege ar „anula” pensia de serviciu în practică, printr-un nivel de calcul care ar ajunge sub pensia bazată exclusiv pe contributivitate (în anumite scenarii). CCR a indicat explicit, în comunicarea privind amânarea, că a luat în calcul necesitatea studierii acestor documente depuse de autorul sesizării.

Pe scurt, ÎCCJ încearcă să demonstreze cu cifre că efectul reformei nu ar fi „ajustare”, ci „desființare de facto”, iar CCR spune că trebuie să analizeze atent această susținere.

De ce contează încă o lună de așteptare

Amânarea nu e doar un detaliu de calendar. E o întârziere care:

• prelungește incertitudinea pentru mii de magistrați și pentru sistemul de justiție;
• ține sub presiune Guvernul și coaliția, care vor un rezultat rapid;
• amplifică tensiunea politică, pentru că fiecare parte își interpretează avantajele: unii văd amânarea ca timp necesar pentru o decizie solidă, alții ca blocaj sau evitare a unui verdict sensibil.

În plus, cazul este urmărit atent și pentru că reforma pensiilor speciale (inclusiv ale magistraților) are, de regulă, efecte în lanț: pe buget, pe percepția publică despre echitate, dar și pe relația dintre puterile statului.

Ce urmează până pe 11 februarie

Până la termenul din 11 februarie 2026, principalul scenariu este unul de „război de argumente”: vor continua declarațiile publice, presiunea politică și încercările de a impune o narațiune dominantă.

La termen, CCR ar putea:

• să admită obiecția (și să declare legea neconstituțională, integral sau pe anumite articole);
• să respingă obiecția (și să lase legea să meargă mai departe);
• să ofere o soluție mixtă (constituționalitate cu interpretări/limitări sau cu eliminarea unor prevederi).

Indiferent de rezultat, decizia va deveni reper pentru orice altă încercare viitoare de reformă în zona pensiilor de serviciu.