UE ia.în calcul tarife de 93 de miliarde de euro împotriva SUA după amenințările lui Trump privind Groenlanda

Uniunea Europeană ia în calcul măsuri comerciale de amploare împotriva Statelor Unite, inclusiv reactivarea unor tarife în valoare de 93 de miliarde de euro, în încercarea de a descuraja amenințările președintelui american Donald Trump legate de Groenlanda, au declarat opt diplomați și oficiali. Discuțiile au avut loc în cadrul unei reuniuni de trei ore, organizată duminică la Bruxelles, la care au participat reprezentanți ai celor 27 de guverne din blocul comunitar, relatează Politico și The Guardian.

Potrivit diplomaților, întâlnirea a fost convocată în regim de urgență după ce Trump a anunțat că intenționează să impună tarife de 10% de la 1 februarie, care ar urma să crească la 25% de la 1 iunie, pentru șase țări din UE, precum și pentru Regatul Unit și Norvegia. Trump a legat public aceste tarife de opoziția statelor vizate față de planul său privind Groenlanda, teritoriu arctic autonom care face parte din Regatul Danemarcei.

În timpul reuniunii de la Bruxelles, ambasadorii au discutat despre necesitatea pregătirii unor opțiuni concrete, în cazul în care discuțiile cu Washingtonul din următoarele zile nu duc rapid la o soluție. Un diplomat care cunoaște conținutul întâlnirii a spus că, în opinia unor capitale europene, „o linie a fost trasată” și că există sentimentul că „ajunge”. Același diplomat a explicat că, deocamdată, se discută opțiuni, însă dacă tarifele americane vor fi impuse, discuția se va muta de la „ce opțiuni există” la „ce opțiuni vor fi folosite”.

Tarife de 93 de miliarde de euro și instrumentul anti-coerciție

Pachetul de tarife de 93 de miliarde de euro ar reprezenta reactivarea unor măsuri pe care UE le-a pus în așteptare după semnarea unui acord comercial cu SUA în luna iulie. Un al doilea diplomat informat despre discuții a spus că această opțiune ar putea fi aplicată „foarte rapid”, comparativ cu alte instrumente analizate.

O alternativă discutată în reuniune a fost folosirea Instrumentului Anti-Coerciție al UE (ACI), descris de mai mulți oficiali drept „bazooka” comercială a blocului. Acest instrument este conceput pentru a sancționa statele care își folosesc piața și taxele comerciale ca mijloc de presiune geopolitică. Diplomații au arătat însă că activarea ACI este o măsură mai dură și ar putea întâmpina rezerve din partea unor state membre mai prudente.

Trei diplomați au spus că, în acest stadiu, guvernele nu au cerut Comisiei Europene să înceapă procedura pentru folosirea ACI. Un diplomat a descris situația astfel: există mai multe căi de acțiune, atât diplomatice, cât și economice, iar unele pot fi discutate public, în timp ce altele nu pot fi prezentate deschis.

Înaintea reuniunii de duminică, președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut Bruxellesului să activeze ACI, care poate include, între altele, restricții privind investițiile străine directe și protecțiile de proprietate intelectuală. Doi diplomați au spus că reprezentantul Franței a ridicat această posibilitate în timpul discuțiilor.

Biroul lui Macron a transmis, într-o declarație publicată în timp ce ambasadorii se aflau în ședință, că președintele francez a discutat cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu șeful NATO, Mark Rutte. Potrivit declarației, Macron a reafirmat importanța unui răspuns european „ferm, unit și coordonat”, prin activarea instrumentului anti-coerciție, dacă Statele Unite își pun în aplicare amenințarea cu tarife.

Summit de urgență și întâlniri cu Trump la Davos

Pe fondul escaladării tensiunilor, președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că va convoca un summit al liderilor UE în această săptămână. După discuțiile de duminică, Costa a vorbit despre „disponibilitatea” Uniunii de a se apăra împotriva oricărei forme de presiune.

Mai mulți diplomați au spus că statele membre nu vor să ia decizii în grabă și urmăresc să evite o spirală de reacții și contra-reacții. Unul dintre oficialii informați despre discuții a declarat că există un sentiment clar că Europa trebuie să răspundă, dar că UE nu vrea să ajungă într-un schimb automat de represalii, în care o parte anunță măsuri și cealaltă răspunde imediat. Acesta a spus că ar putea fi necesare două-trei zile pentru a stabili următoarea etapă.

În paralel, lideri europeni urmează să se întâlnească cu Trump în această săptămână, la Forumul Economic Mondial de la Davos. Președintele american este așteptat să participe miercuri, înainte ca cei 27 de lideri ai UE să își definitiveze poziția la summitul european, care ar urma să fie programat, cel mai probabil, joi.

În aceste condiții, discuțiile dintre UE și SUA sunt urmărite și prin prisma acordului comercial dintre cele două părți. Parlamentul European a semnalat sâmbătă că vrea să înghețe acordul comercial SUA–UE, care prevede tarife americane de 15% pentru importurile din UE, în schimbul faptului că blocul comunitar nu aplică taxe pentru exporturile americane.

În interiorul UE, mai mulți lideri au criticat public abordarea Casei Albe și au subliniat că amenințările tarifare riscă să afecteze relațiile transatlantice.

Într-o declarație comună, liderii Danemarcei, Norvegiei, Suediei, Franței, Germaniei, Regatului Unit, Țărilor de Jos și Finlandei au spus că amenințările cu tarife pot submina relația dintre aliați și pot crea o spirală periculoasă, adăugând că sunt angajați să își apere suveranitatea.

În același timp, unele capitale europene insistă pe menținerea canalelor de dialog, iar un diplomat a spus că, în prezent, nu există o decizie de a activa ACI sau alte instrumente comerciale împotriva SUA. Potrivit unor surse diplomatice, pachetul de contratarife de 93 de miliarde de euro este suspendat până la 6 februarie, iar mai multe guverne au subliniat că preferă o soluție negociată.

În spațiul politic european, disputa a început să pună presiune și pe procesul de ratificare al acordului comercial cu Statele Unite. Manfred Weber, liderul celui mai mare grup din Parlamentul European, Partidul Popular European, a scris că aprobarea acordului „nu este posibilă în acest stadiu”, o poziție la care se alătură, potrivit relatărilor, și reprezentanți ai socialiștilor și verzilor.

Pe măsură ce UE își pregătește opțiunile, unele state membre au calificat amenințările americane drept presiune politică prin comerț. Ministrul de Externe al Țărilor de Jos, David van Weel, a descris amenințările ca „șantaj”, iar Germania a transmis, prin vicecancelarul Lars Klingbeil, că țara sa va căuta soluții comune cu Washingtonul, dar nu va accepta să fie forțată și că va exista un răspuns european.

Italia, prin premierul Giorgia Meloni, a spus că tarifele ar fi o greșeală, iar Finlanda a transmis că statele europene rămân unite în sprijinul Danemarcei și al Groenlandei. În același timp, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că diviziunile între aliați avantajează alte puteri și a spus că, dacă securitatea Groenlandei este o problemă, aceasta poate fi discutată în cadrul NATO, nu prin tarife.

Discuțiile de la Bruxelles se desfășoară într-un climat descris de mai mulți diplomați drept serios, cu accent pe ideea că UE nu vrea să cedeze în chestiuni considerate principii de bază ale ordinii internaționale, inclusiv integritatea teritorială.

În următoarele zile, UE urmează să decidă dacă merge pe varianta rapidă a reactivării tarifelor suspendate sau dacă ia în calcul măsuri mai dure, precum instrumentul anti-coerciție, în funcție de evoluția dialogului cu Washingtonul și de aplicarea sau nu a tarifelor anunțate de Trump.