Tensiuni majore UE–SUA după ce Trump amenință cu tarife pentru a forța preluarea Groenlandei

Uniunea Europeană convoacă duminică o reuniune de urgență a ambasadorilor celor 27 de state membre, după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat cu impunerea unor tarife comerciale împotriva mai multor țări europene, ca represalii față de opoziția acestora față de un plan american de preluare a Groenlandei.

Reuniunea este programată să înceapă în jurul orei 17:00, ora locală la Bruxelles (18:00, ora României).

Anunțul a fost făcut după ce Donald Trump a publicat un mesaj pe platforma sa, Truth Social, în care a afirmat că Statele Unite vor introduce, începând cu 1 februarie, tarife de 10% pentru importurile din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda.

Potrivit aceluiași mesaj, tarifele ar urma să crească la 25% de la 1 iunie și să rămână în vigoare până când va fi încheiat un acord prin care Statele Unite să poată cumpăra Groenlanda.

Trump a susținut că decizia este justificată de interese de securitate globală, afirmând că „pacea mondială este în joc” și că Rusia și China urmăresc să își extindă influența asupra Groenlandei. În același mesaj, președintele american a minimalizat capacitatea Danemarcei de a apăra teritoriul, afirmând că Groenlanda este protejată „doar de două sănii trase de câini”.

Reacția Uniunii Europene și a liderilor europeni

Amenințările au stârnit reacții imediate și dure la nivel european. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au avertizat că tarifele propuse de Washington riscă să afecteze grav relațiile transatlantice.

În mesaje publicate pe X, cei doi oficiali au transmis că astfel de măsuri ar putea declanșa o spirală periculoasă de represalii comerciale.

Prim-ministrul britanic Sir Keir Starmer a calificat tarifele drept „complet greșite”, subliniind că Regatul Unit consideră cooperarea cu aliații europeni și cu Statele Unite esențială pentru stabilitatea regională și globală.

La rândul său, președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat că măsura este „inacceptabilă” și a declarat că „nicio intimidare și nicio amenințare nu vor influența Europa, nici în Ucraina, nici în Groenlanda”.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a denunțat la rândul ei anunțul lui Trump, afirmând că diviziunile dintre aliați avantajează doar Rusia și China. Într-un mesaj public, Kallas a spus că, dacă securitatea Groenlandei este într-adevăr o problemă, aceasta poate fi abordată în cadrul NATO, fără recurgerea la războaie comerciale. Ea a adăugat că tarifele riscă să sărăcească atât Europa, cât și Statele Unite și să submineze prosperitatea comună.

Poziția Danemarcei și discuțiile despre securitatea Arcticii

Criza diplomatică are loc într-un context de tensiuni tot mai mari în regiunea arctică, unde schimbările climatice și interesul strategic cresc competiția geopolitică.

Ministerul danez de Externe a anunțat că șeful diplomației de la Copenhaga, Lars Lokke Rasmussen, va efectua o vizită la Londra pentru a discuta situația de securitate din Arctica, urmând să se deplaseze ulterior și în Suedia și Norvegia.

Potrivit autorităților daneze, discuțiile vor viza coordonarea între statele NATO într-o perioadă de „competiție geopolitică intensificată”, care impune o cooperare mai strânsă între aliați.

Groenlanda, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză, are o populație de aproximativ 57.000 de oameni și o importanță strategică majoră datorită poziției sale și resurselor naturale.

Trump a reiterat în ultimele săptămâni interesul SUA pentru achiziționarea Groenlandei, afirmând că acest lucru ar fi necesar pentru securitatea națională americană. El a lăsat chiar să se înțeleagă că nu exclude folosirea forței militare, afirmații care au amplificat îngrijorările aliaților.

Reacții politice în Statele Unite

Anunțul privind tarifele a generat opoziție și pe scena politică americană. Gregory Meeks, principalul reprezentant democrat din Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților, a declarat că va propune o rezoluție pentru a pune capăt imediat tarifelor, pe care le-a numit „ilegale și absurde”. El a acuzat administrația Trump că „fabrică o criză externă” și că riscă să deterioreze relațiile cu cei mai apropiați aliați ai Statelor Unite.

Liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a anunțat la rândul său că democrații vor introduce legislație pentru blocarea tarifelor. Schumer a declarat că aceste măsuri au contribuit deja la creșterea prețurilor și afectarea economiei americane și că noile tarife nu vor face decât să agraveze situația.

Critici au venit și din partea unor senatori republicani. John Thune, liderul majorității republicane din Senat, a declarat că nu există sprijin pentru opțiunile discutate privind Groenlanda. Fostul lider republican Mitch McConnell a avertizat că o eventuală acțiune militară împotriva Groenlandei ar reprezenta un act fără precedent de auto-sabotaj strategic, care ar putea distruge alianțele NATO.

Senatorii republicani Thom Tillis și Lisa Murkowski au criticat și ei tarifele, afirmând că acestea sunt dăunătoare atât pentru economia americană, cât și pentru relațiile cu aliații. Murkowski a scris că situația obligă aliații NATO să își concentreze atenția și resursele asupra Groenlandei, lucru care avantajează interesele președintelui rus Vladimir Putin.

Avertismente din partea fostei conduceri NATO

Fostul secretar general al NATO și fost prim-ministru al Danemarcei, Anders Fogh Rasmussen, a criticat dur abordarea lui Trump, descriind amenințările privind Groenlanda drept „gangster-style”. Într-un interviu acordat Financial Times, Rasmussen a spus că este dureros să vadă Statele Unite folosind un limbaj asemănător celui folosit de puteri autoritare precum Rusia sau China.

Rasmussen a amintit că Danemarca a trimis trupe în Afganistan alături de SUA și a subliniat că astfel de declarații subminează rolul tradițional al Americii de lider al lumii libere. El a avertizat că amenințările legate de Groenlanda pot distrage atenția de la amenințările reale, inclusiv războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

În Europa, oficialii subliniază că disputa nu trebuie să afecteze sprijinul acordat Kievului. Kaja Kallas a declarat că UE nu își poate permite ca un conflict comercial cu Statele Unite să distragă atenția de la obiectivul principal, acela de a ajuta Ucraina să reziste agresiunii ruse.

Reuniunea de urgență a ambasadorilor UE este așteptată să stabilească o poziție comună și să analizeze opțiunile de răspuns la amenințările Washingtonului.

Deocamdată, nu au fost anunțate contramăsuri concrete, însă oficialii europeni au transmis că unitatea blocului comunitar va fi esențială în gestionarea crizei.