Trump: „O armadă americană se îndreaptă spre Iran. Sper să facem un acord”

Președintele american Donald Trump a declarat marți că o „armadă frumoasă” a Statelor Unite se îndreaptă spre Iran și a spus că speră ca Teheranul „să facă o înțelegere” cu Washingtonul.

Afirmațiile vin într-un moment de tensiune extremă în Orientul Mijlociu, pe fondul represiunii violente declanșate de autoritățile iraniene împotriva protestelor interne și al semnalelor contradictorii trimise de Casa Albă cu privire la o posibilă intervenție militară.

„Este o altă armadă frumoasă care navighează frumos spre Iran chiar acum. Sper să facă o înțelegere”, a spus Trump într-un discurs, fără a oferi detalii suplimentare despre natura exactă a desfășurării militare.

Nu este clar dacă liderul american făcea referire la portavionul USS Abraham Lincoln și navele care îl însoțesc, ajunse luni în Orientul Mijlociu, sau la alte mijloace militare menite să sporească puterea de foc și capacitatea defensivă a SUA în regiune, relatează The Times of Israel.

Declarațiile lui Trump au alimentat speculațiile privind o eventuală intervenție militară împotriva Iranului, pe care liderul de la Casa Albă nu a exclus-o în contextul represiunii dure asupra protestatarilor. Organizațiile pentru drepturile omului susțin că mii de oameni au fost uciși în ultimele săptămâni, iar situația rămâne greu de evaluat din cauza restricțiilor severe asupra internetului.

Discuții indirecte SUA–Iran și semnale contradictorii din regiune

În paralel cu retorica dură a Washingtonului, diplomația pare să funcționeze prin canale indirecte. Teheranul a afirmat anterior că există o linie de comunicare între ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, și emisarul american Steve Witkoff, în ciuda lipsei relațiilor diplomatice oficiale dintre cele două state.

Miercuri însă, Araghchi a precizat că nu a avut contacte directe cu Witkoff în ultimele zile. „Nu a existat niciun contact între mine și Witkoff în ultimele zile și nu a fost făcută nicio solicitare de negocieri din partea noastră”, a declarat ministrul pentru presa de stat iraniană. El a adăugat că mai mulți intermediari „poartă consultări” și sunt în contact cu autoritățile de la Teheran.

Poziția Iranului rămâne fermă, potrivit lui Araghchi. Negocierile nu pot avea loc „sub amenințări”, iar discuțiile sunt posibile doar în absența presiunilor și a cererilor excesive. Mesajul sugerează că Teheranul nu intenționează să cedeze în fața demonstrațiilor de forță militară.

Între timp, apeluri la calm vin din partea altor actori regionali. Ministrul de Externe al Turciei, Hakan Fidan, a cerut Statelor Unite să reia negocierile nucleare cu Iranul. El a declarat că un atac împotriva Teheranului ar fi o greșeală și a subliniat că Iranul este dispus să discute din nou dosarul nuclear.

Fidan a recomandat Washingtonului să abordeze relația cu Iranul „dosar cu dosar”, începând cu problema nucleară. Potrivit oficialului turc, tratarea tuturor disputelor într-un singur pachet ar îngreuna orice progres și ar putea fi percepută ca umilitoare pentru liderii iranieni. De asemenea, ministrul a îndemnat Iranul să construiască mai multă încredere în regiune și să fie atent la modul în care este perceput de statele vecine.

Tensiunile au fost discutate și la nivel regional. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a criticat „amenințările” SUA într-o convorbire telefonică cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman. Potrivit lui Pezeshkian, presiunile americane vizează destabilizarea securității regionale și nu vor produce decât mai multă instabilitate.

Ministerul saudit de Externe a transmis ulterior că Arabia Saudită nu va permite ca spațiul său aerian sau teritoriul să fie folosite pentru acțiuni militare împotriva Iranului, semnalând dorința Riyadhului de a evita escaladarea.

Riscuri de conflict deschis în Orientul Mijlociu

Prezența militară americană extinsă în Orientul Mijlociu a determinat reacții dure din partea Teheranului. Un comandant al Gardienilor Revoluției Islamice a avertizat statele vecine că, deși sunt considerate prietene, orice folosire a teritoriului, spațiului aerian sau apelor lor împotriva Iranului va fi tratată ca un act ostil.

Trump a transmis anterior că „ajutorul este pe drum” și a avertizat regimul iranian că va reacționa dacă protestatarii vor fi uciși în masă. Deși ulterior a nuanțat mesajul, susținând că Iranul nu a mers până la execuții pe scară largă, liderul american a lăsat deschisă posibilitatea unei acțiuni.

Analiștii discută mai multe opțiuni aflate pe masa Washingtonului, de la lovituri asupra unor obiective militare până la atacuri țintite împotriva conducerii de la Teheran, inclusiv a cercului apropiat al liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Iranul a avertizat în trecut că va riposta prin atacuri asupra Israelului și a bazelor militare americane din regiune, în cazul unui ordin de intervenție.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că deciziile Washingtonului aparțin președintelui american, dar a subliniat că Israelul va răspunde dur oricărui atac iranian. „Dacă Iranul va ataca Israelul, vom răspunde cu o forță pe care Iranul nu a mai văzut-o”, a spus Netanyahu.

Bilanțul victimelor din Iran

Între timp, situația din interiorul Iranului rămâne dramatică. Organizațiile pentru drepturile omului descriu represiunile drept cele mai sângeroase din istoria recentă a protestelor din țară. Monitorul Netblocks a raportat marți că există conectivitate intermitentă la internet, dar accesul rămâne sever restricționat, ceea ce îngreunează colectarea de informații independente.

Potrivit agenției americane Human Rights Activists News Agency (HRANA), au fost confirmate până acum 6.126 de decese, dintre care majoritatea protestatari, inclusiv zeci de minori. Alte 17.091 de posibile decese sunt încă în curs de investigare. HRANA mai susține că cel puțin 41.880 de persoane au fost arestate.

ONG-ul afirmă că forțele de securitate continuă o strategie bazată pe arestări în masă, intimidare și control strict al informațiilor. În același timp, postul Iran International, care transmite din afara țării, a vorbit despre un bilanț mult mai mare al victimelor în doar câteva zile, cifre care nu au putut fi verificate independent.