Negocierile Rusia–Ucraina s-au încheiat fără rezultat. Europa insistă să fie implicată: „Acest război ne afectează direct”

Reprezentanții ambelor țări au descris discuțiile drept „dificile”, iar diferențele politice rămân majore, pe fondul apropierii de patru ani de la începutul invaziei ruse, lansată pe 24 februarie 2022.

A fost a treia rundă de discuții directe organizată de SUA în acest an. Deși oficialii au vorbit din nou despre un dialog „constructiv”, nu s-a anunțat niciun progres concret care să ducă la o încetare a focului sau la un acord de pace, relatează The Washington Times.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că negocierile „nu au fost ușoare” și a acuzat Moscova că încearcă să prelungească discuțiile, în timp ce continuă ofensiva militară pe teren.

Potrivit acestuia, au existat discuții tehnice despre cum ar putea fi monitorizată o eventuală încetare a focului, iar Statele Unite ar urma să aibă un rol important în acest proces.

Divergențe majore privind teritoriile ocupate

Principalul blocaj rămâne situația regiunilor din estul Ucrainei ocupate de armata rusă. Președintele rus Vladimir Putin dorește recunoașterea controlului Moscovei asupra acestor teritorii, în timp ce Kievul respinge categoric orice cedare de pământ.

Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a descris negocierile ca fiind „dificile, dar profesioniste”. Kremlinul a transmis că este „prea devreme” pentru a discuta despre un rezultat concret, însă ambele părți au confirmat că va exista o nouă rundă de discuții.

În paralel cu negocierile, luptele continuă. La scurt timp după prima zi de discuții, atacuri cu drone au fost raportate în sudul Ucrainei, iar forțele aeriene ucrainene au anunțat noi lansări de rachete și drone din partea Rusiei.

Europa insistă să fie implicată în procesul de pace

La negocierile din Elveția nu au fost prezenți doar reprezentanții Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite. Au participat și emisari din mai multe țări europene importante, printre care Marea Britanie, Franța și Germania. Mesajul transmis de liderii europeni este clar: Europa nu poate fi lăsată pe dinafară într-un eventual acord de pace.

Pentru capitalele europene, războiul din Ucraina nu este un conflict îndepărtat. Este un război care are loc pe continentul european și care afectează direct securitatea, economia și stabilitatea regiunii. De la începutul invaziei ruse, statele europene au oferit sprijin financiar, militar și umanitar masiv Ucrainei. În plus, au impus sancțiuni dure împotriva Rusiei.

Liderii europeni spun că orice înțelegere de pace va avea consecințe directe asupra securității lor. Dacă Rusia obține câștiguri teritoriale prin forță, există temerea că acest lucru ar putea încuraja noi acțiuni agresive în viitor. De aceea, Europa vrea să se asigure că un eventual acord nu slăbește securitatea statelor din estul continentului.

Un alt motiv pentru implicarea Europei este legat de reconstrucția Ucrainei. După aproape patru ani de război, țara are nevoie de sume uriașe pentru a-și reface infrastructura, orașele și economia. Uniunea Europeană este văzută drept principalul partener care ar putea susține acest proces. Fără participarea Europei la negocieri, ar fi dificil de stabilit cine și cum va garanta securitatea și reconstrucția Ucrainei pe termen lung.

În același timp, există îngrijorări că negocierile conduse în principal de Washington ar putea duce la compromisuri făcute peste capul europenilor. Unele guverne europene se tem că, în dorința de a obține rapid un armistițiu, s-ar putea accepta condiții care ar afecta echilibrul de securitate din regiune.

Pe de altă parte, diferențele dintre Ucraina și Rusia rămân foarte mari. Kievul insistă că nu va ceda niciun teritoriu și cere retragerea completă a trupelor ruse din zonele ocupate. Pentru Ucraina, orice acord care lasă teritorii sub control rusesc ar fi considerat nedrept și periculos pentru viitor.

Rusia, în schimb, dorește recunoașterea controlului asupra regiunilor ocupate și cere garanții că Ucraina nu va adera la NATO. De asemenea, Moscova vrea limitarea capacităților militare ale Ucrainei și alte condiții politice care, în opinia Kievului, ar afecta suveranitatea țării.

În lipsa unui compromis clar, războiul intră în al patrulea an fără semne reale de oprire.