Trump pune presiune și dă ultimatum Ucrainei înaintea negocierilor de pace cu Rusia de la Geneva

Întâlnirea are loc sub presiunea directă a președintelui american Donald Trump, care cere accelerarea unui acord pentru încheierea celui mai grav conflict din Europa de după Al Doilea Război Mondial.

Potrivit Kremlinului, discuțiile se vor desfășura cu ușile închise, fără accesul presei, pe durata a două zile. Oficialii ruși au transmis că pe agenda întâlnirii se vor afla „problemele principale”, în special chestiunea teritorială și alte condiții formulate de Moscova încă de la începutul războiului.

Disputa teritorială, principalul blocaj al negocierilor

Miza centrală rămâne controlul asupra teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia. Moscova ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv Peninsula Crimeea, anexată în 2014, și zone extinse din estul regiunii Donbas. În mod special, Rusia cere Kievului să cedeze și restul regiunii Donețk, pe care armata rusă nu a reușit să o controleze complet.

Această solicitare este categoric respinsă de autoritățile ucrainene. Pentru Kiev, acceptarea unei astfel de concesii ar reprezenta nu doar o pierdere teritorială majoră, ci și un precedent periculos, care ar putea încuraja viitoare agresiuni.

„Chiar în ajunul întâlnirilor trilaterale de la Geneva, armata rusă continuă să bombardeze Ucraina. Asta spune totul despre cât de mult respectă Rusia eforturile diplomatice”, a transmis președintele Volodimir Zelenski într-un mesaj pe rețelele sociale. Liderul ucrainean a adăugat că doar o presiune internațională reală asupra Moscovei și garanții clare de securitate pentru Ucraina pot face posibil un acord durabil.

De cealaltă parte, Kremlinul afirmă că soluționarea conflictului trebuie să țină cont de „realitățile de pe teren”, formulare folosită constant pentru a justifica menținerea controlului asupra teritoriilor ocupate.

Trump: „Ucraina trebuie să vină rapid la masă”

Președintele american Donald Trump a crescut presiunea asupra Kievului chiar înaintea negocierilor. Întrebat despre discuții, la bordul aeronavei Air Force One, Trump a declarat că negocierile sunt „mari” și că „Ucraina ar trebui să vină rapid la masa negocierilor”.

Declarația vine pe fondul criticilor repetate formulate de Zelenski, care susține că Washingtonul exercită o presiune mai mare asupra Ucrainei decât asupra Rusiei. Liderul ucrainean a avertizat în mai multe rânduri că un acord forțat, fără garanții solide de securitate, nu ar însemna pace, ci doar o pauză temporară înaintea unui nou conflict.

Administrația americană este reprezentată la Geneva de emisarul special Steve Witkoff și de Jared Kushner, potrivit informațiilor apărute în presa internațională. Prezența lor sugerează că SUA încearcă să joace un rol activ în facilitarea unui compromis, deși detaliile privind posibilele propuneri rămân neclare.

Echipă extinsă din partea Rusiei, așteptări reduse pentru un progres major

Delegația rusă este condusă de Vladimir Medinski, consilier apropiat al președintelui Vladimir Putin. Din echipă mai fac parte oficiali din domeniul securității și al serviciilor de informații, precum și reprezentanți pentru un grup de lucru dedicat problemelor economice.

Analiștii remarcă faptul că delegația rusă este mai numeroasă decât la rundele precedente de negocieri, desfășurate anterior la Abu Dhabi, fără rezultate concrete. Totuși, așteptările pentru un progres semnificativ rămân scăzute.

În trecut, oficialii ucraineni l-au acuzat pe Medinski că transformă negocierile în prelegeri despre istorie și legitimitatea granițelor, ceea ce a îngreunat dialogul real pe teme practice.

Din partea Ucrainei, delegația este condusă de Rustem Umerov, secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare, alături de oficiali din administrația prezidențială și din structurile de apărare. Înaintea plecării la Geneva, Umerov a reafirmat că obiectivul Ucrainei rămâne „o pace sustenabilă și de lungă durată”.

Garanțiile de securitate și centrala de la Zaporojie, alte puncte sensibile

Pe lângă disputa teritorială, părțile sunt departe de un consens și în alte chestiuni sensibile. Controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, rămâne un subiect controversat. De asemenea, Ucraina solicită garanții ferme de securitate din partea Occidentului, inclusiv clarificări privind eventualul rol al trupelor occidentale în perioada post-conflict.

Rusia respinge ideea unei prezențe militare occidentale pe teritoriul ucrainean, susținând că acest lucru ar reprezenta o amenințare directă la adresa securității sale.

Între timp, conflictul continuă pe teren. Zeci de mii de oameni și-au pierdut viața, milioane au fost forțați să își părăsească locuințele, iar orașe întregi din est și sud au fost distruse.