Ministru israelian critică "Consiliul de Pace" al lui Trump și cere ocuparea Fâșiei Gaza de către Israel

Orit Strock, ministrul israelian pentru afaceri legate de colonizare, a lansat un atac dur la adresa planului de pace promovat de Donald Trump, cunoscut sub numele de „Board of Peace” (Consiliul de Pace). Oficialul israelian a catalogat inițiativa drept un „plan prost” și a cerut deschis ca Israelul să ocupe Fâșia Gaza, respingând ideea unei administrări internaționale sau palestiniene a teritoriului după încheierea războiului.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului de radio al coloniștilor Galey Israel, unde Strock a afirmat că armata israeliană nu ar trebui să fie „sacrificată” pentru un proiect pe care îl consideră greșit din temelii. Potrivit acesteia, implicarea Israelului într-o inițiativă internațională ambiguă ar pune în pericol viețile soldaților fără a oferi garanții reale de securitate pe termen lung.

„Nu ar trebui să ne punem soldații în pericol pentru acest plan prost, iar dacă direcția guvernului nu se schimbă, este posibil să fiu nevoită să părăsesc executivul”, a declarat Strock, subliniind gravitatea poziției sale și nemulțumirea profundă față de cursul actual al discuțiilor politice.

Critici dure la adresa viitorului administrării Gazei

Ieșirea publică a ministrului israelian vine la doar câteva zile după ce Donald Trump a semnat oficial actul de constituire al „Consiliului de Pace”, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, în Elveția. Documentul formalizează o propunere pe care liderul de la Washington o avansase anterior, ca parte a unei strategii mai ample legate de încetarea conflictului și stabilizarea Gazei.

Strock a pus sub semnul întrebării scenariul în care armata israeliană ar reintra în Gaza, ar ocupa teritoriul, iar ulterior ar ceda controlul unei alte autorități. În opinia sa, o astfel de abordare ar fi nu doar costisitoare din punct de vedere militar și uman, ci și lipsită de realism politic.

„Să presupunem că armata israeliană intră din nou în Gaza și o ocupă. Cui am preda teritoriul mai departe? Autorității Palestiniene? Am făcut acest lucru în 2005 și am văzut care a fost rezultatul”, a spus ea, făcând referire la retragerea unilaterală a Israelului din Gaza.

În 2005, sub conducerea fostului prim-ministru Ariel Sharon, Israelul și-a retras trupele și a desființat coloniile din Fâșia Gaza, în cadrul unui plan de dezangajare unilaterală. Ulterior, teritoriul a ajuns sub controlul Hamas, fapt pe care oficialii de dreapta din Israel îl invocă frecvent ca argument împotriva oricărei noi retrageri sau cedări de autoritate.

În acest context, Strock susține că Israelul ar trebui să rămână singura autoritate în Gaza, după dezarmarea completă a teritoriului și înfrângerea Hamas. Potrivit acesteia, orice alt scenariu ar crea premisele pentru reaprinderea conflictului și ar pune în pericol securitatea Israelului.

Diviziuni în Israel și presiuni asupra guvernului Netanyahu

Declarațiile ministrului vin într-un moment sensibil, în care se discută implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului din Gaza, intrat în vigoare pe 10 octombrie. Această etapă prevede dezarmarea Hamas și a altor facțiuni palestiniene, o retragere suplimentară a forțelor israeliene din enclavă și demararea proceselor de reconstrucție.

Strock a afirmat că nu își poate imagina vreun ministru din Cabinetul de Securitate al Israelului care să voteze trimiterea soldaților în lupte grele în Gaza, doar pentru ca ulterior teritoriul să fie predat unei structuri palestiniene conduse de Ali Shaath, șeful unui comitet tehnocratic desemnat pentru administrarea Gazei după război.

„Până când nu îl voi vedea pe prim-ministru Benjamin Netanyahu oprind această direcție, s-ar putea să fiu nevoită să spun, la un moment dat, ‘Ajunge’”, a declarat ea, sugerând o posibilă criză politică în interiorul coaliției de guvernare.

Poziția lui Strock reflectă tensiunile tot mai accentuate dintre aripa radicală a guvernului israelian și partenerii internaționali implicați în eforturile de stabilizare a regiunii. În timp ce Washingtonul și alți actori globali încearcă să promoveze o soluție multinațională sau de tranziție pentru Gaza, o parte a clasei politice israeliene insistă asupra controlului exclusiv al Israelului.

Ce este „Consiliul de Pace” și de ce provoacă controverse

Donald Trump a anunțat crearea „Consiliului de Pace” pe 15 ianuarie, prezentând structura ca un organism internațional menit să promoveze stabilitatea, guvernanța legală și pacea durabilă în zone afectate de conflicte. Inițiativa a fost ulterior recunoscută prin Rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată în noiembrie 2025.

Potrivit Casei Albe, Trump conduce personal acest organism, sprijinit de un consiliu executiv format din personalități cu experiență în diplomație, dezvoltare, infrastructură și strategie economică. Deși proiectul a apărut în contextul războiului din Gaza, documentul fondator nu menționează explicit enclava palestiniană.

Carta descrie „Consiliul de Pace” ca pe o organizație internațională menită să intervină în zone instabile sau amenințate de conflicte, însă această formulare vagă a alimentat criticile și suspiciunile.

În Israel, unii politicieni se tem că planul ar putea duce la pierderea controlului asupra securității în Gaza, în timp ce palestinienii și organizațiile pentru drepturile omului avertizează că o ocupație israeliană permanentă ar agrava criza umanitară.

Datele din teren arată dimensiunea tragediei. Potrivit autorităților sanitare din Gaza, peste 71.600 de persoane au fost ucise, majoritatea femei și copii, iar alte peste 171.300 au fost rănite de la declanșarea ofensivei israeliene din octombrie 2023. Chiar și după intrarea în vigoare a armistițiului, atacurile au continuat, soldându-se cu sute de victime.