Se prăbușește mitul halvingului? De ce ciclul Bitcoin de patru ani nu mai convinge analiștii

De ani de zile, investitorii în criptomonede au funcționat după o regulă simplă, considerată aproape infailibilă: ciclul de patru ani al Bitcoin.

Strategia era clară – cumperi când piața e jos, aștepți „halving-ul” (înjumătățirea), vinzi în plin avânt și repeți procesul. Totuși, analiștii avertizează acum că acest „cod secret” al pieței s-ar putea să fi expirat.

Recent, analistul Lark Davis a ridicat o problemă incomodă pentru entuziaști: dacă acest ciclu de patru ani nu a fost niciodată atât de matematic pe cât am crezut?

Mitul înjumătățirii și realitatea matematică

Teoria clasică se bazează pe un eveniment tehnic real: Halving-ul. O dată la patru ani, recompensa pentru minarea Bitcoin se reduce la jumătate, scăzând astfel ritmul în care intră noi monede pe piață. La începuturile Bitcoin, când inflația rețelei era mare, acest șoc de ofertă avea un impact masiv. Oferta scădea brusc, cererea creștea, iar prețul exploda.

Timp de peste un deceniu, graficele au validat această teorie. Raliuri spectaculoase urmau după fiecare înjumătățire.

Însă, există o realitate pe care piața tinde să o ignore: peste 95% din tot Bitcoin-ul care va exista vreodată a fost deja minat.

Ceea ce a rămas de extras va fi eliberat lent, pe parcursul a mai bine de un secol. Astăzi, oferta de Bitcoin crește cu doar aproximativ 1% pe an – o rată de inflație chiar mai mică decât cea a aurului. Prin urmare, o reducere la jumătate a unei oferte noi care este deja minusculă are un impact neglijabil asupra pieței globale.

Întrebarea legitimă devine: dacă halving-ul nu mai modifică semnificativ oferta, de ce ar mai dicta prețul?

Un posibil răspuns: nu halvingul decide, ci banii din economie

Dacă facem un pas în spate și privim imaginea de ansamblu, observăm că marile mișcări ale Bitcoin se aliniază mult mai bine cu ciclurile economice globale și cu lichiditatea din piețe, decât strict cu calendarul intern al rețelei.

• 2017: O perioadă de expansiune economică și bani ieftini.
• 2020–2021: Stimulente fiscale masive și tipărire de bani la nivel global (răspunsul la pandemie).
• 2024: Intrarea capitalului instituțional prin ETF-urile Bitcoin Spot.

Un argument puternic în favoarea schimbării regulilor este un eveniment fără precedent care a avut loc anul acesta: Bitcoin a atins un nou maxim istoric înainte de halving-ul din 2024. Acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată, sugerând că vechile corelații se rup.

Bitcoin a devenit un activ sensibil la masa monetară globală. Când există lichiditate în piețe (bani disponibili pentru investiții), Bitcoin tinde să performeze. Când robinetul banilor se închide, piața cripto suferă.

Încotro se îndreaptă piața?

În prezent, Bitcoin pare să traverseze o perioadă de slăbiciune tehnică, iar entuziasmul investitorilor de retail s-a mutat parțial către alte sectoare „fierbinți”, precum Inteligența Artificială sau robotica. Faptul că ultimul maxim istoric a fost atins fără euforia specifică din trecut indică un ciclu mai diluat și mai matur.

Totuși, contextul macroeconomic se schimbă din nou. Dobânzile încep să scadă, iar lichiditatea revine treptat în piețe. Chiar dacă „ceasul” de patru ani s-a dereglat, mediul care favorizează activele de risc începe să se reconstruiască.

Pentru investitorul obișnuit, concluzia este una de prudență: Bitcoin nu a dispărut, dar nu mai este un joc simplu, dictat de un calendar. A devenit un activ financiar complex, legat strâns de economia globală, nu doar de propriul cod sursă.