Planul de pace Ucraina–SUA, sub semnul întrebării: condițiile Rusiei pentru negocieri

Rusia pregătește un răspuns la planul de pace revizuit în 20 de puncte prezentat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și discutat în formatul negocierilor cu Statele Unite.

Potrivit unei surse apropiate Kremlinului, citate de Bloomberg și preluate de The Moscow Times, Moscova nu intenționează să respingă din start documentul, dar vrea modificări substanțiale, în special privind statutul Ucrainei, dimensiunea armatei ucrainene după război și condițiile legate de sancțiuni.

Din informațiile prezentate, Rusia consideră planul drept un „punct de plecare” pentru discuții ulterioare, însă susține că textul omite prevederi pe care Kremlinul le vede drept esențiale și nu răspunde la o serie de întrebări. În același timp, aceeași sursă a indicat că Moscova va analiza propunerile „cu sânge rece”, fără să închidă ușa negocierilor.

Contextul este important: planul în 20 de puncte vine după săptămâni de negocieri la care au participat oficiali americani, ucraineni și ruși, iar președintele american Donald Trump a declarat, potrivit relatărilor citate, că discuțiile „merg destul de bine” și că există șanse pentru un acord. Bloomberg notează că Rusia ar evita o respingere categorică și pentru a nu tensiona relația cu Trump.

Ce solicită Moscova: NATO, neutralitate, armată și limba rusă

Potrivit sursei citate de Bloomberg, una dintre cererile centrale ale Rusiei vizează garanții împotriva unei viitoare extinderi a NATO spre est. În plus, Moscova ar dori includerea unei clauze care să consacre statutul de neutralitate al Ucrainei chiar și în scenariul în care Kievul ar adera la Uniunea Europeană.

Planul de pace menționează în mod explicit statutul Ucrainei ca stat fără arme nucleare. Rusia ar considera însă că această formulare nu acoperă preocupările sale legate de arhitectura de securitate și de eventuale angajamente militare ale Ucrainei în viitor.

Un alt punct sensibil este legat de dimensiunea și capabilitățile Forțelor Armate Ucrainene după război. Conform surselor, proiectul ar permite Ucrainei să mențină în timp de pace o armată de până la 800.000 de militari. Moscova ar considera aceste restricții prea blânde și ar urmări limite mai dure, inclusiv asupra tipurilor de armament, potrivit relatărilor Bloomberg.

Pe lista solicitărilor Rusiei apare și cererea de „garanții clare” privind statutul limbii ruse în Ucraina, conform aceleiași surse. În paralel, Moscova ar vrea clarificări despre ridicarea sancțiunilor și despre soarta activelor rusești înghețate în Occident, evaluate în relatările citate la „sute de miliarde de dolari”.

Aceste teme arată unde se concentrează diferențele majore: în timp ce Ucraina urmărește garanții de securitate și un cadru care să prevină reluarea agresiunii, Rusia insistă pe limitarea capacității militare a Kievului și pe condiții politice și juridice care să reducă spațiul de manevră al Ucrainei în relația cu alianțele occidentale.

Ce prevede planul în 20 de puncte și unde rămân blocajele

Pe 24 decembrie, Zelenski a prezentat public cele 20 de puncte ale planului său pentru încheierea războiului. Elementele de bază ar include recunoașterea suveranității Ucrainei de către semnatari și un acord de neagresiune între Moscova și Kiev, cu monitorizarea situației de-a lungul liniei de contact.

Un capitol important este cel al garanțiilor de securitate. În forma prezentată, SUA, NATO și Europa ar urma să ofere Ucrainei garanții modelate după articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, ceea ce ar presupune un răspuns militar în cazul unei noi agresiuni ruse. De asemenea, Rusia ar urma să consacre în lege o politică de neagresiune față de Ucraina și Europa, conform proiectului menționat.

Totuși, problema teritoriilor ocupate rămâne una dintre cele mai greu de rezolvat. În propunerea descrisă, Rusia ar urma să se retragă din regiunile Dnipropetrovsk, Mikolaiv, Sumi și Harkov. Pentru regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, proiectul ar aplica principiul „fiecare rămâne pe poziții”, adică o înghețare a situației de pe front în acele zone, în formula relatată.

În același timp, Moscova ar cere retragerea forțelor ucrainene din regiunea Donețk. Zelenski a explicat, într-o declarație citată, că există presiuni pentru o formulă care să nu fie numită „retragere”, în timp ce Ucraina se opune unei astfel de mișcări. Miza, potrivit relatărilor, este că cedarea unei zone fortificate ar putea lăsa Ucraina vulnerabilă la un nou atac.

În acest context apare și ideea unei zone demilitarizate în estul Donețk. Zelenski a spus că ar fi gata să-și retragă trupele din zone aflate încă sub controlul Kievului și să transforme aceste teritorii într-o zonă demilitarizată, dar cu o condiție: Rusia să-și retragă forțele dintr-o zonă echivalentă. Până acum, Kremlinul nu ar fi dat semne că acceptă altceva decât controlul deplin asupra regiunii.

Washingtonul ar fi propus un compromis sub forma unei zone economice libere, potrivit informațiilor citate. Această opțiune, în varianta descrisă, ar necesita un referendum în Ucraina, în care întregul document ar fi supus aprobării. Este menționat și faptul că orice renunțare la teritorii ar fi dificil de implementat pentru guvernul de la Kiev, deoarece ar încălca legea ucraineană și ar necesita un referendum.

Planul mai include, potrivit relatărilor, și o componentă de reconstrucție: Zelenski a spus că Ucraina a obținut sprijinul SUA pentru un termen clar de aderare la UE și pentru un angajament privind „sute de miliarde de dolari” pentru reconstrucția de după război, precum și pentru un pact care să protejeze comerțul fluvial și maritim al Ucrainei. În textul prezentat nu sunt detaliate mecanismele acestor angajamente, ci doar menționate ca elemente ale pachetului.

Un alt element politic important, este angajamentul lui Zelenski de a organiza alegeri prezidențiale „cât mai curând posibil” după încheierea unui armistițiu. Totodată, tratatul de încetare a focului ar urma să intre în vigoare în ziua semnării acordului de pace și să fie monitorizat de mediatori internaționali, conform proiectului descris.

Pe partea rusă, mesajele publice rămân prudente. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Vladimir Putin era deja la curent cu detaliile negocierilor cu Statele Unite, după întâlnirea delegației ruse cu cea americană în Miami. Peskov a mai spus că „toți parametrii cheie ai poziției părții ruse sunt bine cunoscuți” de partea americană și că urmează formularea poziției viitoare a Moscovei și continuarea contactelor „în cel mai scurt timp posibil”, potrivit declarațiilor citate.

În paralel, Bloomberg relatează că emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, s-a întâlnit cu echipa americană în Florida și l-a informat pe Putin despre rezultate. Peskov a mai indicat, potrivit Interfax citată de Bloomberg, că deocamdată nu există planuri pentru o convorbire directă între Putin și Trump.

În ansamblu, imaginea care rezultă din informațiile prezentate este a unui proces de negociere în care părțile discută un cadru, dar păstrează diferențe majore pe subiecte considerate fundamentale: garanțiile de securitate pentru Ucraina, statutul geopolitic al Kievului, limitele militare post-război, regimul sancțiunilor și, mai ales, teritoriile disputate.

Următorul pas, conform declarațiilor și relatărilor citate, este ca Moscova să-și formuleze oficial poziția și să continue contactele cu Washingtonul.

Rămâne de văzut în ce măsură cererile Rusiei pot fi integrate într-un text acceptabil pentru Ucraina și pentru partenerii occidentali implicați în discuții, în condițiile în care planul descris include deja garanții de securitate extinse și menține deschisă disputa teritorială.