Înaintea Conferinței de Securitate de la Munchen, Zelenski respinge ideea unui referendum pe un „acord prost” de pace cu Rusia

Declarațiile vin cu doar câteva zile înaintea Conferinței de Securitate de la München, unde liderii europeni și americani sunt așteptați să discute viitorul sprijinului pentru Ucraina și eventualele perspective ale unei negocieri cu Moscova.

Într-un interviu acordat publicației The Atlantic, Zelenski a explicat că Ucraina este deschisă, în principiu, atât organizării de alegeri, cât și consultării populației prin referendum asupra unui eventual acord de pace, însă nu în orice condiții. „Nu cred că ar trebui să punem un acord prost la referendum”, a spus el, sugerând că un compromis care ar dezavantaja Ucraina sau ar pune în pericol suveranitatea țării nu poate fi validat democratic doar pentru a grăbi încheierea conflictului.

Președintele ucrainean a precizat că strategia Kievului este de a demonstra partenerilor occidentali, în special administrației de la Washington, că Ucraina nu dorește prelungirea războiului.

„Tactica pe care am ales-o este ca americanii să nu creadă că vrem să continuăm războiul. De aceea susținem orice propunere care ar putea accelera procesul”, a explicat el.

În același timp, a insistat că orice acord trebuie să fie unul echitabil și să includă garanții clare de securitate pe termen lung.

Atacuri continue și noi promisiuni de sprijin militar

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. În noaptea de miercuri spre joi, Rusia a lansat zeci de rachete balistice și drone asupra mai multor orașe, lăsând zeci de mii de locuințe din Kiev, Dnipro și Odesa fără căldură, electricitate și apă. Autoritățile ucrainene au anunțat că majoritatea proiectilelor au fost interceptate, dar pagubele sunt semnificative.

La rândul lor, autoritățile ruse au raportat că drone ucrainene au lovit regiunea Volgograd, vizând inclusiv clădiri rezidențiale și obiective industriale. Conflictul a devenit unul de uzură, în care ambele părți încearcă să afecteze infrastructura strategică a adversarului, în timp ce negocierile politice par încă departe de a produce rezultate concrete.

Zelenski a mulțumit Marii Britanii pentru un nou pachet de apărare antiaeriană în valoare de 500 de milioane de lire sterline. Ministrul britanic al Apărării, John Healey, a afirmat că aliații Ucrainei trebuie să facă din 2026 anul în care războiul se încheie, anunțând suplimentarea sprijinului militar.

Totodată, Germania a transmis că este dispusă să livreze încă cinci interceptori de rachete Patriot PAC-3, dacă alte state vor contribui pentru a atinge un total de 30 de unități suplimentare.

Conferința de la München este privită ca un moment-cheie pentru clarificarea poziției administrației americane conduse de Donald Trump, după semnale contradictorii privind sprijinul acordat Kievului. Secretarul de stat Marco Rubio a declarat că se așteaptă să aibă o întâlnire cu Zelenski în marja evenimentului.

Pe plan intern, Zelenski a respins informațiile potrivit cărora ar intenționa să anunțe organizarea unor alegeri sau a unui referendum exact la patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei. El a catalogat drept „o idee complet absurdă” speculațiile privind un anunț simbolic la 24 februarie, subliniind că securitatea și stabilitatea trebuie să fie prioritare înaintea oricărei decizii electorale.

În paralel, președintele ucrainean a criticat și Comitetul Olimpic Internațional pentru descalificarea sportivului Vladyslav Heraskevych, care a purtat o cască inscripționată cu chipurile unor sportivi uciși în război. Zelenski a acuzat forul olimpic că „nu ar trebui să joace în favoarea agresorului” și că sportul nu poate fi separat de realitatea războiului.

Pe măsură ce conflictul se apropie de al patrulea an, presiunile pentru găsirea unei soluții politice cresc, însă poziția lui Zelenski rămâne fermă: Ucraina este dispusă să negocieze, dar nu cu prețul unui acord pe care îl consideră nedrept sau periculos pentru viitorul său.