Ilie Bolojan: Nu mai facem stadioane în orașe fără echipă de fotbal

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că reforma administrației publice centrale și locale va aduce concedieri acolo unde aparatul bugetar este supradimensionat.

Potrivit acestuia, aproximativ două treimi din administrația locală din România are mai mulți angajați decât este justificat, iar costurile sunt suportate de toți contribuabilii. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Radio România Actualități și vin în contextul eforturilor Guvernului de a reduce deficitul bugetar.

Bolojan susține că măsurile nu sunt îndreptate împotriva angajaților din sectorul public, ci urmăresc o utilizare mai corectă a banilor publici și o administrație mai eficientă, comparabilă cu cea din alte state europene.

Două treimi din administrația locală, supradimensionată

Premierul a explicat că analiza făcută la nivel național arată dezechilibre majore între numărul de angajați și nevoile reale ale primăriilor. În peste 700 de unități administrativ-teritoriale, personalul se află deja sub pragul stabilit de noua grilă și nu va fi afectat de reduceri. Problema apare însă în restul localităților.

„Două treimi din administrația din România are nevoie de o reducere de personal”, a spus Bolojan, subliniind că nu este vorba doar despre risipă de resurse, ci și despre o problemă de echitate. Angajații din sectorul privat și din sectorul public eficient susțin, prin taxe, costuri salariale care nu sunt întotdeauna justificate.

Potrivit premierului, reducerea cheltuielilor de personal este inevitabilă într-un context economic dificil, în care statul trebuie să reducă deficitul fără a bloca investițiile.

De ce sunt necesare concedieri în primării

Unul dintre cele mai importante argumente prezentate de șeful Guvernului este legat de structura veniturilor administrațiilor locale. În România, aproximativ 80% din bugetele primăriilor provin din transferuri de la bugetul de stat, în timp ce, în multe țări europene, ponderea este de aproximativ 50%.

Mai mult, veniturile proprii ale autorităților locale din România sunt, în medie, de trei ori mai mici decât cheltuielile cu salariile. Altfel spus, taxele și impozitele colectate local nu reușesc nici măcar să acopere costurile de personal, diferența fiind plătită din banii alocați de stat.

Bolojan a precizat că primăriile nu vor primi mai puțini bani decât anul trecut, însă nu este posibil ca transferurile să crească constant, în timp ce cheltuielile rămân la fel. În lipsa unei ajustări, România riscă să nu mai poată susține investițiile publice majore.

„Nu mai facem stadioane în orașe care nu au echipă de fotbal”

Premierul a criticat dur investițiile considerate inutile sau prost gândite din anii anteriori. Printre exemplele oferite se numără:

• rețele de canalizare în localități unde doar 20% dintre gospodării sunt racordate;
• școli renovate complet în zone rurale unde nu mai sunt copii;
• stadioane construite în orașe fără echipe de fotbal sau cu echipe din ligi inferioare.

„Să nu mai facem stadioane în orașe care nu au echipă de fotbal”, a spus Bolojan, explicând că astfel de proiecte consumă resurse care ar putea fi direcționate către investiții cu impact real asupra comunităților.

Bolojan a atras atenția că, în multe cazuri, au fost construite stadioane în orașe fără echipă de fotbal sau chiar două stadioane într-un oraș care are o echipă ce evoluează în ligi inferioare. Astfel de investiții nu aduc beneficii reale comunității și generează costuri mari de întreținere, suportate ulterior tot din bugetele locale sau de stat.

„Aceste tipuri de abordări ne consumă resursele”, a spus premierul, explicând că banii publici trebuie direcționați către proiecte care rezolvă probleme concrete sau contribuie direct la dezvoltarea locală. În viziunea Guvernului, investițiile viitoare vor trebui corelate strict cu nevoile reale ale comunităților, nu cu decizii luate fără analiză economică și socială.

Ce concedieri sunt prevăzute prin reforma administrației

Proiectul de lege privind reforma administrației prevede mai multe măsuri concrete:

• reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, fără scăderea salariilor de bază;
• eliminarea a peste 6.100 de posturi de consilieri personali dintr-un total de aproximativ 10.000;
• reducerea cu 25% a posturilor din instituțiile prefectului;
• reducerea cu până la 30% a numărului de posturi din primării;
• ajustarea numărului de polițiști locali în funcție de populația localităților.

În localitățile cu mai puțin de 4.500 de locuitori, poliția locală va putea funcționa doar dacă bugetul local acoperă integral cheltuielile.

Ministrul Dezvoltării a precizat că, în 2026, reducerea cheltuielilor de personal va fi opțională, însă din 2027 reducerea numărului de posturi va deveni obligatorie. Estimările arată că aproximativ 13.000 de posturi din administrația locală ar putea fi desființate până în vara anului 2026.

Educația și serviciile esențiale nu vor fi afectate

Premierul a dat asigurări că educația preuniversitară nu va fi afectată de aceste măsuri.

Creșterile de norme din ultimul an au dus deja la reduceri de cheltuieli, iar sistemul se află într-o zonă de stabilitate.

De asemenea, fiecare minister și autoritate locală va avea libertatea de a decide cum aplică reducerea, în funcție de specificul activității, astfel încât instituțiile să continue să funcționeze normal.

Când își asumă Guvernul răspunderea pe lege

Guvernul intenționează să își angajeze răspunderea pe proiectul de reformă administrativă înainte de 1 februarie, într-o sesiune extraordinară a Parlamentului. Proiectul va fi adoptat la pachet cu măsuri de relansare economică, agreate la nivelul coaliției.

Potrivit premierului, este o decizie necesară pentru a evita blocajele politice și pentru a pune rapid în aplicare schimbările considerate urgente.