Hillary Clinton, schimb dur de replici cu vicepremierul Cehiei, Petr Macinka, la Conferința de Securitate de la Munchen

Discuția a pornit de la războiul din Ucraina și de la poziția fostului președinte american Donald Trump față de conflict. Hillary Clinton l-a acuzat pe Trump că încearcă „să forțeze Ucraina să accepte un acord de capitulare” în fața președintelui rus Vladimir Putin.

„Este rușinos și corupt la cel mai înalt nivel”, a spus Hillary, adăugând că Ucraina „luptă pentru democrația și valorile noastre”.

Schimb tensionat de replici pe tema „revoluției de gen”

În timpul dezbaterii, Petr Macinka a intervenit spunând că politicile promovate în SUA în ultimii ani „au mers prea departe”, invocând „cancel culture”, „woke revolution”, „revoluția de gen” și „alarmismul climatic”.

Clinton a reacționat imediat: „Care revoluție de gen? Drepturile femeilor?”

Macinka a spus că el crede că „există două genuri”, afirmând că restul ar fi un construct social. Clinton a replicat ironic: „Jumătate dintre noi putem avea drepturile noastre?”

Schimbul a devenit rapid unul personal. La un moment dat, oficialul ceh a spus că observa că afirmațiile sale o fac „nervoasă”, iar Clinton a răspuns: „Nu mă fac nervoasă, mă fac foarte, foarte nefericită.”

Trump și Ucraina, punctul central al disputei

Tensiunea dintre cei doi a fost amplificată de poziția diferită față de politica externă a lui Donald Trump.

Hillary Clinton a afirmat că Trump „nu înțelege sau nu îi pasă” de suferința ucrainenilor și că un eventual compromis forțat cu Moscova ar echivala cu „vânzarea Ucrainei”.

Macinka a sugerat că multe dintre acțiunile lui Trump reprezintă o reacție la excesele progresiste din SUA. Hillary a respins această explicație și a spus că nu există nicio justificare pentru a sacrifica Ucraina pe altarul disputelor culturale din politica americană.

„Asta justifică să vinzi poporul ucrainean care moare pe front pentru libertatea sa – și pentru cele două genuri de care vă îngrijorați?”, a punctat Hillary.

În cadrul aceleiași discuții, Clinton a recunoscut că politica privind imigrația din SUA „a mers prea departe” în unele aspecte și că este nevoie de soluții care să asigure granițe sigure, dar într-un mod „uman”.

Ea a admis că, în anumite zone, barierele fizice pot fi justificate, însă a continuat să critice abordările extreme.

Conferința de la München a fost marcată de mai multe dezbateri privind viitorul relațiilor transatlantice, securitatea europeană și rolul SUA în sprijinirea Ucrainei.