Grindeanu: impozitul minim pe cifra de afaceri poate fi scos la unele industrii, nu la bănci
Sorin Grindeanu (PSD) spune că impozitul minim pe cifra de afaceri ar putea fi eliminat pentru industrii cu marje mici, dar nu pentru bănci. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că IMCA frânează investițiile și cere discutarea eliminării în coaliție, în funcție de spațiul bugetar pentru 2026.
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), una dintre măsurile fiscale controversate din ultimii ani, revine în centrul negocierilor din coaliție.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că ar putea fi de acord cu eliminarea taxei pentru anumite industrii cu marje mici de profit, însă nu și pentru sectorul bancar.
În paralel, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reluat public ideea că IMCA este o frână pentru investiții și că ar trebui eliminat, în măsura în care bugetul o permite.
Grindeanu: excepții pentru industrii cu marje mici, dar nu pentru bănci
Sorin Grindeanu a spus că discuția trebuie făcută „aplicat”, pe baza calculelor, dar a trasat o linie clară în privința băncilor. Potrivit acestuia, IMCA nu ar trebui eliminat pentru sistemul bancar.
„Vreau să vedem calculele, dar pot să vă spun ceva - nu vreau să fie eliminat acest impozit IMCA, de exemplu, pentru sistemul bancar. Trebuie să discutăm aplicat, poate să existe eliminarea acestui IMCA pentru anumite industrii care au o marjă foarte mică de profit şi care ne duc într-o situaţie de necompetitivitate cu alte ţări. Asta, da. De aceea, trebuie discutat aplicat”, a spus Grindeanu.
Argumentul său pentru menținerea taxei în cazul băncilor ține de nivelul ridicat al profiturilor și de relația financiară cu statul. Grindeanu a invocat o estimare citită „chiar astăzi”, potrivit căreia sistemul bancar ar urma să închidă anul 2025 cu un profit de 15 miliarde de lei, aproximativ 1% din PIB.
„Nu pot să nu păstrăm lucrul ăsta. Este un profit enorm pe care îl au. E foarte bine, eu nu contest acest lucru, dar mare parte din acest profit este tot din lucrul cu statul al acestui sistem bancar, în sensul de împrumut la care statul plăteşte dobânzi”, a adăugat el.
În același context, liderul PSD a menționat că mai sunt de discutat și alte elemente fiscale, inclusiv aspecte legate de impozitul pe profitul reinvestit. Detalii despre ce modificări ar putea fi avute în vedere nu sunt disponibile în informațiile furnizate.
Nazare: IMCA „frânează dezvoltarea” și investițiile
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat o poziție mai tranșantă în favoarea renunțării la IMCA. El a descris impozitul minim pe cifra de afaceri drept o piedică pentru economie și a vorbit despre nevoia de a reduce „frânele” care afectează investițiile.
„IMCA frânează dezvoltarea și frânează investițiile. Dacă ne propunem să relansăm economia, trebuie să scoatem din priză aceste frâne”, a declarat Nazare.
Ministrul a susținut că, dacă anul trecut nu a existat consens politic, acum ar exista o deschidere mai mare în coaliție pentru a discuta eliminarea acestei taxe. Totuși, Nazare a condiționat demersul de posibilitățile bugetare, cu țintă de discuție pentru 2026, și a subliniat că măsurile de sprijin pentru economie trebuie calibrate astfel încât să aibă un impact cât mai redus asupra deficitului bugetar.
„Avem nevoie de măsuri care sprijină economia, fără să afecteze deficitul, și de eliminarea taxelor care frânează investițiile”, a spus Nazare.
Unde se întâlnesc și unde se despart pozițiile din coaliție
Din declarațiile celor doi rezultă o zonă de posibil acord: ideea că IMCA ar putea fi ajustat sau eliminat selectiv, în funcție de sectoarele economice și de efectele asupra competitivității. Grindeanu a indicat explicit industriile cu marje foarte mici de profit, care pot ajunge în dezavantaj față de companii din alte țări, în timp ce Nazare vorbește despre eliminarea taxelor care descurajează investițiile.
Diferența majoră apare la abordare și la „linia roșie” menționată de PSD: sistemul bancar. Grindeanu consideră că profiturile ridicate ale băncilor justifică menținerea impozitului, mai ales în contextul în care o parte din câștiguri ar veni, potrivit lui, din relația financiară cu statul (împrumuturi pentru care statul plătește dobânzi).
De cealaltă parte, mesajul public al ministrului Finanțelor nu detaliază excepții pe sectoare, ci pune accent pe efectul general al IMCA asupra investițiilor și pe constrângerile bugetare.
În acest moment, nu sunt disponibile în informațiile primite detalii despre: lista industriilor care ar putea primi o eliminare a IMCA, criteriile exacte (marjă de profit, cifră de afaceri, contribuție la export etc.), impactul bugetar estimat sau calendarul concret al unei eventuale modificări legislative.
De asemenea, nu este clar ce scenarii de compromis sunt discutate în coaliție și dacă se ia în calcul o eliminare totală sau o reformă cu excepții și praguri.
Cert este că discuția despre IMCA intră într-o nouă etapă: PSD semnalează disponibilitate pentru ajustări punctuale, iar Ministerul Finanțelor împinge tema către o decizie politică, legată de bugetul pe 2026 și de obiectivul de a încuraja investițiile fără a amplifica deficitul.
Spune-ți părerea!
Lasă un comentariu mai jos și spune-ne cum vezi tu lucrurile. Părerea ta contează!