Estonia avertizează: NATO va lovi adânc în Rusia dacă statele baltice sunt atacate

Declarația a fost făcută de ministrul de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, într-un interviu acordat publicației The Telegraph, la Conferința de Securitate de la Mnchen.

„Vom duce războiul pe teritoriul Rusiei și vom lansa lovituri mult mai adânc în interiorul țării. Știm exact ce avem de făcut”, a declarat oficialul estonian.

Mesajul vine într-un moment în care temerile privind un posibil test al Rusiei asupra articolului 5 al NATO sunt în creștere, mai ales după mai multe incidente cu drone și avioane militare în apropierea spațiului aerian al Alianței.

Tensiuni în creștere pe flancul estic al NATO

În ultimul an, mai multe incursiuni cu drone și avioane de luptă în apropierea teritoriului NATO au ridicat suspiciuni că Moscova testează reacția și timpii de răspuns ai Alianței.

În paralel, Rusia și-a consolidat prezența militară în apropierea granițelor NATO. La frontiera cu Finlanda au fost suplimentate trupele și modernizate baze militare. De asemenea, a fost intensificată militarizarea regiunii Kaliningrad, enclavă rusă situată între state membre NATO.

La Marea Baltică au existat și incidente de sabotaj asupra cablurilor submarine de telecomunicații și energie, puse pe seama așa-numitei „flote din umbră” a Rusiei.

În ianuarie, NATO a lansat misiunea „Baltic Sentry”, menită să protejeze infrastructura critică din regiune.

„Nu putem lăsa Rusia să intre în statele baltice”

Margus Tsahkna a subliniat că vechile planuri defensive, care presupuneau contraatac după ocuparea unor teritorii, nu mai sunt acceptabile.

„Planurile din trecut spuneau că, dacă Rusia vine, NATO va câștiga războiul în final. Dar în acel caz nu ar mai rămâne estonieni. Nu ne interesează astfel de planuri”, a spus el.

Oficialul a explicat că obiectivul este descurajarea totală a unei invazii. „Nu putem lăsa Rusia să intre în statele baltice și abia apoi să luptăm.”

Statele baltice — Estonia, Letonia și Lituania — au crescut puternic bugetele pentru apărare. Unele dintre ele intenționează să aloce până la 5–6% din PIB pentru domeniul militar.

Amenințări directe din partea Moscovei

În aprilie 2025, șeful serviciului rus de informații externe, Serghei Narîșkin, a declarat că Polonia și țările baltice ar fi „primele care vor suferi” dacă NATO ar acționa împotriva Rusiei.

Declarațiile au fost făcute pentru agenția rusă RIA Novosti și au fost interpretate drept o escaladare a retoricii Kremlinului.

Între timp, statele baltice își adaptează și legislația. Estonia a impus obligația ca noile clădiri mari de birouri și apartamente să includă adăposturi antiaeriene. În Letonia, autoritățile au încurajat populația să transforme subsolurile în adăposturi.

Scenarii de război: vulnerabilitatea Lituaniei

Un exercițiu de simulare publicat în decembrie de cotidianul german Die Welt, realizat alături de foști oficiali NATO, a arătat că Rusia ar putea ocupa rapid orașul lituanian Marijampole într-un scenariu ipotetic din 2026.

Simularea a stârnit reacții critice din partea oficialilor baltici, care au respins ideea că regiunea ar fi un „obiect pasiv” în fața unei invazii.

Cu toate acestea, serviciile de informații din regiune avertizează că Rusia va continua militarizarea economiei chiar și după eventualul final al războiului din Ucraina.

Șeful serviciului de informații din Letonia a precizat recent că, deși Rusia are planuri militare care vizează statele baltice, în acest moment nu există un pericol militar iminent pentru Letonia.

Mesajul Estoniei rămâne însă clar: orice atac asupra teritoriului baltic va declanșa un răspuns dur și extins al NATO, inclusiv lovituri pe teritoriul rus.