Referendum pentru desființarea județului Ilfov? Propunerea consilierului lui Bolojan reaprinde conflictul cu Bucureștiul

Propunerea vine pe fondul tensiunilor tot mai mari dintre București și Ilfov, legate de bani, autorizații de construire și transportul metropolitan.

Vlad Gheorghe susține organizarea unui referendum pentru unirea administrativă a județului Ilfov cu Bucureștiul, astfel încât întreaga zonă metropolitană să fie condusă unitar. În opinia sa, actuala împărțire administrativă produce haos, mai ales în urbanism, unde autorizațiile se emit fără o viziune comună.

O singură administrație pentru București și Ilfov

Consilierul premierului spune că soluția ar fi o administrație unică, cu reguli clare și un sistem electronic centralizat pentru autorizarea construcțiilor. El susține că în prezent autorizațiile se acordă haotic, cu interese imobiliare puternice, iar lipsa coordonării afectează dezvoltarea Capitalei.

Potrivit acestuia, desființarea Consiliului Județean Ilfov ar aduce economii importante la buget. Banii ar putea fi redirecționați către lucrări concrete, precum asfaltarea și întreținerea drumurilor. În plus, afirmă că ar dispărea o parte dintre „baronii locali” care, în opinia sa, folosesc influența politică pentru a bloca sau condiționa decizii care afectează Bucureștiul.

Vlad Gheorghe a precizat însă că aceasta este poziția sa personală și că decizia finală aparține premierului Ilie Bolojan.

Conflictul financiar: 5% din impozitul Capitalei

Propunerea vine într-un context tensionat. Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a cerut oficial redirecționarea a 5% din impozitul pe venit colectat în București către Ilfov.

Argumentul său este că Ilfov suportă presiunea extinderii Capitalei: trafic, infrastructură, utilități și logistică pentru o populație reală mult mai mare decât cea din acte.

Thuma susține că peste 127.000 de ilfoveni lucrează în București, iar impozitul pe venit aferent acestora, estimat la peste un miliard de lei anual, merge la bugetul Capitalei.

În paralel, el a avertizat că ar putea organiza un referendum privind stoparea depozitării deșeurilor Bucureștiului în Ilfov sau chiar suspendarea eliberării autorizațiilor de construire.

Primarul general Ciprian Ciucu a reacționat dur, spunând că Primăria Capitalei suportă circa 90% din costurile transportului metropolitan, adică aproximativ 230 de milioane de lei anual, în condițiile în care bugetul Bucureștiului este deja sub presiune.

Ce arată cifrele despre autorizații și investiții

Datele arată că, în 2025, Consiliul Județean Ilfov a emis 40 de autorizații de construire și desființare, după cum arată G4media. Aproximativ 40% au vizat lucrări de infrastructură – apă, canalizare, stații de epurare, rețele electrice și gaze. Au fost autorizate și modernizări de drumuri județene, lucrări legate de Autostrada A0 și investiții publice în Voluntari.

Proiectele rezidențiale mari sunt, în general, aprobate la nivel local, de primării, nu de CJ Ilfov. În lista analizată apar mai ales locuințe unifamiliale și lucrări punctuale.

Pentru 2026, planul de achiziții al CJ Ilfov prevede investiții de aproximativ 1,56 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a sumei este legată de un singur proiect major: Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Buftea, finanțat prin PNRR, estimat la aproape 887 milioane de lei. Alte investiții vizează drumuri județene, pasaje rutiere, infrastructură de apă pluvială și mobilitate verde.

Prin comparație, bugetul Bucureștiului este de peste zece ori mai mare decât cel al Ilfovului, însă mare parte din fonduri merg către funcționare și subvenții.

Miza politică și lupta pentru influență

Dincolo de cifre, disputa are și o dimensiune politică. Hubert Thuma este unul dintre liderii influenți ai PNL în zona București–Ilfov și este considerat contestatar al actualei conduceri liberale.

De cealaltă parte, Ciprian Ciucu a preluat responsabilitatea politică asupra Capitalei, poziție asociată anterior lui Thuma.

Propunerea desființării județului Ilfov și a unificării administrative cu Bucureștiul ar schimba radical echilibrul de putere local și ar crea o structură metropolitană unică. S

Susținătorii ideii spun că ar însemna coordonare mai bună și reducerea birocrației. Criticii avertizează, însă, că o asemenea decizie ar necesita modificări legislative complexe și ar deschide un conflict politic major.