Dosarul lui Călin Georgescu, explicat simplu: pe ce își bazează procurorii acuzațiile de propagandă legionară

Dosarul în care Călin Georgescu a fost trimis în judecată pentru propagandă legionară merge mai departe în instanță, după ce Tribunalul București a decis definitiv, pe 9 februarie 2026, că rechizitoriul a fost întocmit legal și că procesul poate începe pe fond, a relatat Digi24.

Dosarul vizează acuzații de propagandă legionară și promovarea cultului unor persoane vinovate de crime de război.

Pe scurt, procurorii spun că, între 2020 și 2025, Călin Georgescu a avut în public un discurs constant prin care ar fi încercat să schimbe felul în care este privită mișcarea legionară.

Potrivit pasajelor din rechizitoriu, anchetatorii susțin că scopul acestor ieșiri a fost „o schimbare de percepție” asupra curentului fascist și legionar, într-o direcție de normalizare și revigorare a acestor idei.

Un punct important din dosar este legat de discursurile publice. Procurorii au analizat mai multe intervenții ale lui Georgescu și spun că unele dintre ele nu au fost simple opinii, ci mesaje construite în așa fel încât să atragă adepți și simpatizanți. Este dat ca exemplu un discurs din octombrie 2021, în Piața Universității, despre care procurorii spun că a reprodus nu doar cuvinte, ci și tonul și gesturile lui Ion Antonescu dintr-un discurs ținut în 1940.

Tot din rechizitoriu reiese că anchetatorii pun accent pe felul în care erau construite mesajele, pe temele repetate și pe publicul căruia îi erau adresate.

Ce relații și ce anturaj invocă procurorii

O altă parte importantă a dosarului ține de oamenii din jurul lui Călin Georgescu. Procurorii spun că anturajul său include persoane cunoscute pentru idei antidemocratice, legionare, xenofobe sau negaționiste.

În dosar apare numele lui Marian Motocu, trimis și el în judecată pentru propagandă legionară și incitare la ură. Potrivit anchetatorilor, în telefonul lui Motocu ar fi fost găsite materiale care arată o relație apropiată cu Georgescu, inclusiv o înregistrare în care acesta îi spune că „va avea locul lui” într-unul dintre planurile sale.

Procurorii merg și mai departe și spun că existau indicii privind o grupare cu orientare extremistă, activă în mai multe județe, care urmărea să strângă în jurul ei un nucleu de extremă dreapta.

În dosar apare ideea că această rețea ar fi putut ajunge, în final, la violențe împotriva politicienilor, evreilor, judecătorilor, partidelor sau străinilor. Anchetatorii spun că o parte dintre membrii acestei grupări ar fi fost foști militari în rezervă.

În logica procurorilor, relațiile lui Georgescu cu persoane precum Marian Motocu și Eugen Sechilă sunt importante tocmai pentru că, spun ei, ajută la conturarea direcției ideologice pe care ar fi mers fostul candidat.

În paralel, numele lui Călin Georgescu apare și într-un alt dosar, diferit de cel privind propaganda legionară. România Actualități a relatat că el a fost trimis în judecată în acest dosar în iulie 2025, sub control judiciar, iar în spațiul public au existat și informații despre un alt caz, separat, în care apare alături de Horațiu Potra.

Suspiciunea că ar fi vrut să plece din țară

În dosar mai apare și un episod legat de o posibilă plecare din România. În iunie 2025 procurorii au cerut aprobarea instanței pentru supravegherea lui Călin Georgescu, spunând că există date potrivit cărora ar intenționa să părăsească țara pentru a se sustrage anchetei.

Ancheta a mers pe ideea că urma să se întâlnească cu o persoană care i-ar fi putut facilita ieșirea din România. Supravegherea a fost aprobată, însă suspiciunea nu s-a confirmat, potrivit informațiilor apărute ulterior.

Esența dosarului este aceasta: procurorii nu spun doar că Georgescu a făcut niște declarații controversate, ci că a existat o linie constantă în discursurile sale publice, dublată de relații cu persoane din zona extremistă și de elemente care, în opinia lor, arată o apropiere reală de ideologia legionară.

De cealaltă parte, toate aceste acuzații urmează să fie judecate în instanță, iar verdictul final aparține judecătorilor.

Procesul este acum în faza de fond, ceea ce înseamnă că abia de aici înainte vor fi analizate pe larg probele și apărările din dosar.