Reforma pensiilor speciale, blocată a cincea oară la CCR. Radu Marinescu, mesaj dur după noua amânare

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a criticat ideea de tergiversare și a spus că, deși actul de justiție nu are un „timp predefinit”, există o responsabilitate clară pentru fiecare termen acordat.

„Nu există un timp predefinit pentru realizarea actului de justiție. În egală măsură, însă, există o responsabilitate pentru timpul alocat”, a declarat ministrul la Antena 3.

El a subliniat că „fiecare termen într-o procedură judiciară trebuie justificat, trebuie să reflecte o anumită activitate și să asigure o anumită perspectivă”.

De ce a amânat CCR decizia pe pensiile speciale ale magistraților

CCR a motivat amânarea prin „cererea de întrerupere a deliberărilor” pentru a studia documentele depuse de autorul sesizării, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în data de 10 februarie 2026.

În aceste documente, ÎCCJ solicită CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), invocând posibile probleme de compatibilitate între legea națională și dreptul european.

Instanța supremă consideră că legea ar trata „discriminatoriu” magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu și că ar „reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor”.

Radu Marinescu: Guvernul și-a făcut partea, CCR este „un organism independent”

Ministrul Justiției a spus că, din punctul său de vedere, executivul și coaliția de guvernare au parcurs pașii necesari pentru ca reforma să ajungă în faza actuală.

„Acest obiectiv din programul de guvernare a fost metamorfozat într-un proiect de lege (…) a fost adoptat în ședința de guvern, apoi, prin mecanismul asumării răspunderii, a devenit lege în Parlament”, a afirmat Radu Marinescu.

El a insistat că, în acest moment, decizia nu mai ține de sfera guvernamentală sau de instanțele clasice, pentru că CCR este o instituție separată: „Curtea Constituțională a României este un organism independent”.

Posibila sesizare a Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate prelungi procedura

Unul dintre elementele care pot întârzia suplimentar verdictul este solicitarea Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

ICCJ susține că legea ar trata discriminatoriu magistrații în raport cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu și ar afecta siguranța financiară a judecătorilor.

Ministrul Justiției a explicat că sesizarea CJUE este „un instrument de apărare” și că CCR are două variante: să respingă cererea și să continue deliberările, sau să sesizeze CJUE, caz în care procedura ar putea dura luni sau chiar mai mult, în funcție de tipul procedurii europene (accelerată sau obișnuită).

„Pentru a aprecia dacă este justificată o sesizare a unei instanțe europene, trebuie să ai în față cererea și argumentele. Eu nu cunosc această solicitare în detaliu și nu pot să mă pronunț”, a subliniat Marinescu.

Ce prevede reforma Guvernului Bolojan pentru pensiile magistraților

Legea pentru care Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea aduce schimbări majore în sistemul pensiilor de serviciu ale magistraților. Actul normativ modifică atât formula de calcul a pensiei, cât și vârsta de pensionare și condițiile de retragere anticipată din activitate.

Una dintre cele mai importante schimbări vizează cuantumul pensiei. Dacă până acum pensia era stabilită la 80% din ultimul salariu brut, noua formulă propune un sistem bazat pe 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni. În același timp, pensia nu va putea depăși 70% din ultima indemnizație netă.

Practic, noul mecanism reduce plafonul și schimbă baza de calcul, ceea ce poate duce la pensii mai mici comparativ cu sistemul actual.

Și condițiile de pensionare sunt modificate. Vârsta standard de pensionare va crește gradual până la 65 de ani.

Pensionarea anticipată va fi permisă doar pentru magistrații care au o vechime de cel puțin 35 de ani, iar pentru fiecare an de retragere înainte de vârsta standard se va aplica o penalizare de 2%.

Un nou termen la CCR: 18 februarie 2026

După a cincea amânare, CCR a fixat următorul termen pentru 18 februarie 2026. Miza deciziei rămâne majoră, deoarece legea vizează schimbări importante în regimul pensiilor de serviciu, iar dosarul este legat și de presiunea publică privind reforma pensiilor speciale.

Dosarul are implicații majore, inclusiv în ceea ce privește angajamentele României față de Comisia Europeană și reforma pensiilor speciale asumate prin PNRR.