Pensiile magistraților: CCR se reunește azi pentru a șasea oară / Prezența judecătorului Gheorghe Stan este din nou incertă

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) se reunesc miercuri, de la ora 11.00, pentru a șasea oară ca să decidă asupra legii care schimbă pensiile de serviciu ale magistraților. Cazul a ajuns la CCR după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a contestat legea și a cerut verificarea ei din punct de vedere constituțional.

Pe site-ul CCR, dosarul apare ca fiind „în pronunțare”. Asta înseamnă că dezbaterile au fost deja făcute, iar Curtea ar trebui să dea o soluție. Totuși, până acum, hotărârea a fost amânată de cinci ori.

Cum s-a ajuns la a șasea ședință

Prima dată, Curtea a discutat cazul în decembrie 2025, după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege, pe 2 decembrie 2025. La scurt timp, ÎCCJ a sesizat CCR, susținând că noua lege are probleme serioase și că ar afecta statutul magistraților.

De atunci, au urmat mai multe termene, dar fără o decizie finală. Un punct de cotitură a fost finalul lunii decembrie 2025. La termenul din 29 decembrie, deși o parte dintre judecători erau pregătiți să continue deliberările, ședința nu a putut avea loc în mod legal, pentru că nu a existat cvorum.

În acest dosar, regula este clară: pentru ca CCR să poată delibera și să pronunțe o decizie, trebuie să fie prezenți toți cei nouă judecători care au participat la dezbateri. Dacă lipsește unul, se amână automat.

Pe 29 decembrie 2025, patru judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – au lipsit. În ziua precedentă, ei părăsiseră ședința în timpul unei pauze. Ulterior, cei patru au explicat că au cerut amânarea pentru a obține un punct de vedere al Guvernului și un studiu de impact. Mai exact, au spus că vor clarificări publice despre efectele legii și despre ce se schimbă concret.

A urmat un nou termen în 16 ianuarie 2026. Și atunci, CCR a amânat pronunțarea, după ce ÎCCJ a depus în ziua precedentă o expertiză contabilă care trebuia analizată.

A cincea amânare a venit pe 11 februarie 2026. CCR a întrerupt din nou deliberările pentru a studia documente depuse de ÎCCJ cu o zi înainte. În acele documente, instanța supremă cerea CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), susținând că legea ar putea încălca dreptul UE.

De ce contează prezența judecătorului Gheorghe Stan

La termenul din 11 februarie, prezența judecătorului Gheorghe Stan era deja discutată public, pentru că acesta ar fi intrat în concediu paternal pentru cel puțin zece zile. În final, el a venit la ședință, astfel încât toți cei nouă judecători au fost prezenți.

Pentru ședința de miercuri, 18 februarie, prezența lui Stan este din nou incertă, în condițiile în care concediul său nu ar fi fost încă încheiat.

Cum în acest dosar este nevoie de prezența tuturor celor nouă, o eventuală absență ar putea duce la o nouă amânare.

Ce cere ÎCCJ și ce urmează să discute CCR miercuri

La ședința de miercuri, judecătorii CCR nu discută doar dacă legea este sau nu constituțională. Ei ar trebui să decidă și dacă acceptă solicitarea ÎCCJ de a trimite întrebări către CJUE.

ÎCCJ susține că legea ar trata „discriminatoriu” magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu, adică i-ar pune într-o situație mai proastă decât alte categorii. Instanța mai spune că legea ar reduce „siguranța financiară” a judecătorilor și ar menține o „instabilitate legislativă”, adică schimbări repetate și greu de anticipat.

În argumentația sa, ÎCCJ invocă și principii din dreptul Uniunii Europene: proporționalitate (măsuri care să nu fie exagerate), egalitate, securitate juridică (reguli clare și previzibile) și protecția încrederii legitime (oamenii să se poată baza pe stabilitatea regulilor).

În plus, în documentele depuse, ÎCCJ a cerut CCR să sesizeze CJUE tocmai pentru a obține o interpretare privind compatibilitatea legii cu dreptul UE.

Miza financiară: 231 de milioane de euro

În paralel cu disputa juridică, subiectul a devenit și unul politic. Cu aproape două săptămâni înainte de ședința de miercuri, premierul Ilie Bolojan a trimis o scrisoare către președintele CCR. În scrisoare, acesta a menționat că, potrivit Comisiei Europene, este considerat neîndeplinit Jalonul 215, ceea ce ar putea duce la pierderea a 231 milioane de euro pentru România.

Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a reacționat dur, spunând că o astfel de avertizare, legată de bani europeni în cazul unei decizii de neconstituționalitate, ar fi o ingerință în separația puterilor în stat. Ilie Bolojan a respins acuzația de presiune și a spus că nu le-a cerut judecătorilor „o soluție sau alta”, ci doar a considerat important să fie cunoscute consecințele.

Ce prevede legea contestată, pe scurt

Legea schimbă condițiile de pensionare și modul de calcul al pensiei de serviciu pentru magistrați. Prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani, ca în sistemul public, și introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă.

În privința cuantumului, legea stabilește o pensie de 55% din baza de calcul, adică media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor pentru care s-au plătit contribuții, pe ultimele 60 de luni înainte de pensionare. În plus, pensia netă ar fi plafonată la 70% din venitul net din ultima lună de activitate.

Mai sunt prevăzute modificări și la bonificația de 1% și la actualizarea pensiei, restrânse la cei care au decizii de pensionare sau îndeplinesc condițiile de pensionare înainte de intrarea în vigoare a legii.

ÎCCJ afirmă că, în forma actuală, legea ar putea „anula de facto” pensia de serviciu, în sensul că pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile la momentul intrării în vigoare, nivelul pensiei ar scădea până la a-și pierde caracterul special, iar pentru generațiile viitoare ar putea ajunge chiar sub pensia din sistemul public.

Ce se poate întâmpla azi

Ședința de azi (miercuri) este a șasea încercare de a închide acest dosar. CCR are, practic, două direcții mari pe masă: fie se pronunță pe fond, adică spune dacă legea este constituțională sau nu, fie acceptă sesizarea CJUE, ceea ce ar amâna și mai mult intrarea în vigoare a reformei, până la clarificarea din partea instanței europene.

În orice variantă, primul pas este același: să existe cvorum, adică toți cei nouă judecători să fie prezenți, inclusiv Gheorghe Stan, a cărui participare rămâne, deocamdată, sub semnul întrebării.