Impozitele pe proprietate, pe masa Guvernului. De ce spune Bolojan că sunt prea mici

Premierul Ilie Bolojan a declarat marți seară, la TVR 1, că impozitele pe proprietate din România sunt „foarte mici” raportat la investițiile necesare la nivel local și că majorarea acestora a devenit o necesitate, în contextul în care Guvernul pregătește un pachet de reformă în administrație și ajustarea impozitelor locale înainte de aprobarea bugetului de stat pentru 2026.

Șeful Executivului a spus că Guvernul ia în calcul promovarea pachetului înainte de buget, inclusiv prin asumarea răspunderii în Parlament, urmând ca o decizie finală să fie luată săptămâna viitoare.

Diferența față de media UE

Bolojan a explicat că impozitele pe proprietate reprezintă contribuția directă a cetățenilor la dezvoltarea infrastructurii din localitățile în care trăiesc, prin finanțarea drumurilor, rețelelor de apă, gaz și a serviciilor publice.

El a subliniat că, „în toată lumea”, impozitul pe proprietate este o sursă de venit pentru autoritățile locale, iar nivelul actual din România este mult sub standardele europene.

Potrivit premierului, în România, impozitele pe proprietate însumează aproximativ 0,55% din PIB, în timp ce media în alte țări europene este de 1,85%, adică de peste trei ori mai mare.

Bolojan a afirmat că nivelul taxării proprietății a rămas scăzut de aproximativ 20 de ani și nu mai corespunde nevoilor de investiții și nici comparației dintre puterea de cumpărare din România și cea din alte state membre ale Uniunii Europene.

Șeful Guvernului a susținut că majorarea impozitelor pentru persoane fizice este o măsură necesară și că, deși creșterea generală este de aproximativ 70%, impactul financiar nu ar fi „atât de mare” în termeni concreți, dând exemplul unei sume care ar putea crește de la circa 30 de euro la 45–50 de euro. El a insistat că, în comparație cu alte țări, nivelul de taxare ar rămâne încă redus.

Impozitare după valoarea de piață și calendarul pentru 2027

Bolojan a legat ajustarea taxelor de angajamentele României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), despre care a spus că prevăd trecerea la impozitarea clădirilor în funcție de valoarea reală de piață.

Premierul a afirmat că România și-a asumat această direcție în urmă cu patru ani și că termenul este 1 ianuarie 2027, când impozitele ar urma să fie stabilite pe baza prețurilor de pe piață.

În acest context, el a arătat că există diferențe mari între valorile utilizate în prezent la calculul taxelor și prețurile reale ale locuințelor. Bolojan a spus că, în momentul de față, un metru pătrat de imobil în zona urbană este evaluat în jur de 500 de euro, dar că pe piață apartamentele nu se vând la acest nivel, iar în multe reședințe de județ prețul pe metru pătrat de suprafață utilă depășește 1.000 de euro. El a susținut că, dacă taxarea ar reflecta prețurile reale, nivelul impozitării ar fi „acceptabil”, în logica practicilor folosite „peste tot în lume”.

Premierul a precizat că actuala majorare este un pas intermediar și că, în unele zone, nivelul ar putea chiar să scadă după introducerea sistemului de evaluare. Potrivit declarațiilor sale, Ministerul Finanțelor lucrează la un software care va estima valoarea de piață a locuințelor pe baza datelor din tranzacțiile imobiliare, respectiv vânzări și cumpărări, informații care vor fi centralizate pe localități, cartiere și tipuri de proprietăți, cu sprijinul primăriilor și al notariatelor.

Bolojan a spus că acuratețea va crește pe măsură ce există mai multe tranzacții înregistrate, ceea ce ar permite o estimare mai bună a valorii pe metru pătrat, inclusiv pentru zonele centrale.

În aceeași intervenție, premierul a afirmat că amânarea ajustării a dus la pierderea unor venituri importante pentru administrațiile locale și că multe comunități ar fi putut avea o infrastructură mai bună dacă aceste sume ar fi fost colectate.

El a susținut că pachetul de reformă și ajustările fiscale trebuie adoptate înainte de bugetul de stat pe 2026, pentru ca administrațiile să își poată planifica finanțarea și investițiile în condițiile noilor reguli.