BNR menține dobânda-cheie la 6,50% și estimează o creștere a inflației în lunile următoare

Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50% pe an. Hotărârea a fost luată în ședința din 17 februarie 2026 a Consiliului de Administrație.

Dobânda-cheie este dobânda la care banca centrală împrumută bani băncilor comerciale. Pe scurt, este dobânda de referință din economie. De nivelul ei depind costurile creditelor, dar și dobânzile oferite la depozite.

BNR a decis, în același timp, să păstreze:

• dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an;
• dobânda la facilitatea de depozit la 5,50% pe an;
• nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii.

Facilitatea Lombard înseamnă dobânda la care băncile pot lua bani pe termen foarte scurt de la BNR, iar facilitatea de depozit este dobânda la care băncile pot plasa bani la BNR.

Rezervele minime obligatorii reprezintă sumele pe care băncile trebuie să le păstreze la BNR și pe care nu le pot folosi pentru creditare.

Inflația rămâne ridicată

Decizia vine într-un context în care inflația este încă mare. În ianuarie 2026, rata anuală a inflației a fost de 9,6%. Asta înseamnă că, în medie, prețurile sunt cu aproape 10% mai mari decât în ianuarie 2025.

BNR spune că inflația scade lent, dar rămâne ridicată. Printre cauze se află creșterile salariale, așteptările de scumpiri, dar și efectele majorării TVA, ale accizelor și ale scumpirii energiei și alimentelor.

Inflația de bază – adică inflația din care sunt eliminate prețurile foarte volatile, precum energia sau alimentele proaspete – este și ea la un nivel ridicat.

BNR estimează că inflația va continua să scadă lent în primul trimestru din 2026. În trimestrul al doilea ar putea urma o creștere temporară. O scădere mai clară este așteptată în trimestrul al treilea.

Potrivit prognozei, inflația ar putea reveni în intervalul-țintă al BNR abia din a doua parte a anului 2027. Ținta BNR este între 1,5% și 3,5%.

Economia a încetinit

Pe lângă inflație, un alt motiv pentru prudența BNR este încetinirea economiei. În trimestrul IV din 2025, activitatea economică s-a contractat, iar creșterea anuală a fost aproape de stagnare.

România a intrat în recesiune tehnică, ceea ce înseamnă două trimestre consecutive de scădere economică.

În acest context, BNR încearcă să păstreze un echilibru. Dacă ar reduce dobânda prea repede, ar putea alimenta din nou creșterea prețurilor. Dacă ar majora-o, ar putea frâna și mai mult economia.

Ce urmează pentru dobânzi

Analiștii spun că primele reduceri ale dobânzii ar putea veni abia în a doua parte a anului 2026. Totul depinde de evoluția inflației.

Există estimări care vorbesc despre o scădere totală de aproximativ un punct procentual în cursul anului 2026, dar scenariile diferă.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a sugerat anterior că discuțiile despre reducerea dobânzilor ar putea avea loc după vară, dacă scăderea inflației va fi clară și stabilă.

Mesajul BNR: stabilitatea prețurilor rămâne prioritatea

BNR subliniază că obiectivul principal este stabilitatea prețurilor. O inflație stabilă și redusă ajută economia să crească sănătos și oferă predictibilitate pentru populație și firme.

Banca centrală spune că monitorizează atent situația internă și internațională și că este pregătită să folosească instrumentele disponibile dacă apar riscuri.

De asemenea, BNR atrage atenția asupra importanței unui mix echilibrat de politici economice. Asta înseamnă o combinație între politica monetară (deciziile privind dobânda), politica fiscală (taxe și cheltuieli publice) și reforme structurale.

Absorbția fondurilor europene este considerată esențială pentru susținerea creșterii economice și reducerea presiunilor din economie.

Următoarea ședință de politică monetară a BNR este programată pentru 7 aprilie 2026. Atunci ar putea fi oferite noi semnale privind direcția dobânzilor în lunile următoare.