Afaceristul timișorean Dan Dinu critică Guvernul Bolojan și anunță concedieri, pe fondul creșterii taxelor

Afaceristul timișorean Dan Dinu a publicat un mesaj dur în care acuză politicile fiscale ale actualei guvernări și anunță că a fost nevoit să facă primele concedieri din compania sa de transport, după 25 de ani de activitate.

Într-un context economic deja tensionat, marcat de închideri de fabrici și relocarea unor afaceri străine, mesajul lui Dan Dinu a atras atenția printr-o formulare care a devenit rapid virală:

„Și la 1989 credeam că nu se poate mai rău”.

Afaceristul spune că asistă la un proces lent, dar constant, de închidere a firmelor mari și la creșterea numărului de șomeri, în timp ce statul adoptă politici care, în opinia sa, descurajează investițiile și afectează mediul privat.

Potrivit lui Dan Dinu, problema majoră nu este doar plecarea unor companii multinaționale, ci faptul că statul nu reușește să atragă investitori noi.

El susține că majorarea taxelor și impozitelor transmite un semnal negativ pentru mediul de afaceri, mai ales într-o perioadă în care deficitul bugetar este ridicat, iar economia dă semne de încetinire.

În loc să stimuleze firmele românești, statul ar pune o presiune tot mai mare pe acestea, ceea ce duce, în final, la reduceri de personal și scăderea puterii de cumpărare.

În mesajul public, afaceristul a explicat concret impactul asupra propriei firme. El a anunțat concedierea a 10 angajați din compania de transport, ca măsură de reducere a costurilor pentru a menține firma „pe linia de plutire”.

Totodată, a avertizat că alte 20–30 de concedieri ar putea urma în următoarele luni, un lucru pe care spune că nu l-a mai făcut niciodată în cei 25 de ani de activitate.

Potrivit lui, acest tip de decizie devine inevitabil într-un climat fiscal în care costurile cresc constant, iar perspectivele economice sunt incerte.

Accize mai mari din 2026 și scumpiri în lanț

Criticile vin în contextul unui calendar fiscal care prevede noi majorări de taxe de la 1 ianuarie 2026, după alte scumpiri aplicate anterior, inclusiv din august 2025. Printre cele mai importante măsuri se numără creșterea accizelor la alcool, carburanți, tutun și produse derivate, dar și introducerea unor taxe suplimentare care afectează direct consumatorii.

Accizele la alcool vor crește pentru aproape toate categoriile. Berea va avea o acciză mai mare, vinurile liniștite și spumantele se vor scumpi, iar alcoolul etilic va fi taxat suplimentar, inclusiv cel produs în micile distilerii. Aceste modificări vor duce, în mod inevitabil, la prețuri mai mari la raft, afectând atât producătorii, cât și consumatorii.

Șoferii vor resimți direct majorarea accizelor la carburanți. Pentru benzină și motorină, efectul combinat al accizei și al TVA-ului este estimat la aproximativ 30–33 de bani pe litru. Asta înseamnă un cost suplimentar de circa 15–16 lei pentru un plin de 50 de litri.

În condițiile în care taxele reprezintă deja aproximativ 55% din prețul benzinei și aproape jumătate din cel al motorinei, orice creștere se reflectă rapid în costurile de transport și, implicit, în prețurile finale ale bunurilor și serviciilor.

Creșteri sunt prevăzute și pentru țigarete și produse din tutun, dar și pentru alternativele acestora, precum lichidele pentru țigări electronice și pouch-urile cu nicotină.

În plus, băuturile nealcoolice cu zahăr vor fi taxate suplimentar, cu accize diferențiate în funcție de conținutul de zahăr, ceea ce va duce la noi scumpiri pe piață.

Presiune suplimentară prin taxe locale și costuri zilnice mai mari

Pe lângă accize, de la 1 ianuarie 2026 intră în vigoare și modificări importante la impozitele locale, ca urmare a pachetului fiscal publicat în Monitorul Oficial.

În multe localități, impozitele pe clădiri, terenuri și mașini vor crește prin indexare cu inflația și prin majorarea bazei impozabile.

În București, de exemplu, valoarea impozabilă pentru anumite clădiri rezidențiale este prognozată să urce semnificativ, ceea ce va duce la impozite anuale mai mari pentru proprietari.

În același timp, se introduce o taxă suplimentară de 0,9% pentru clădirile rezidențiale cu o valoare peste 2,5 milioane de lei și pentru autoturismele care depășesc 375.000 de lei.

O altă măsură care a stârnit reacții este taxa de 25 de lei pentru coletele din afara Uniunii Europene cu valoare sub 150 de euro, cunoscută deja în spațiul public drept „taxa Temu/Shein”.

La acestea se adaugă posibile creșteri ale facturilor la energie electrică, ca urmare a actualizării tarifelor de transport și distribuție reglementate. Deși impactul estimat este de câțiva bani pe kilowatt-oră, efectul cumulat al tuturor acestor măsuri este resimțit de populație și de firmele mici și mijlocii.

Mesajul transmis de Dan Dinu reflectă o nemulțumire tot mai răspândită în rândul antreprenorilor români, care avertizează că presiunea fiscală crescută riscă să ducă la mai multe concedieri, investiții amânate și o scădere accentuată a puterii de cumpărare.

Creșterile de taxe sunt justificate oficial prin nevoia de venituri bugetare și alinierea la cerințe europene, însă efectele economice și sociale încep deja să devină vizibile.