UE caută soluții urgente pentru a ține pasul cu SUA și China. Bruxelles-ul ia în calcul o Europă cu două viteze

Mesajul transmis la summitul informal al UE din Belgia a fost clar: dacă toate cele 27 de state membre nu pot ajunge rapid la un acord asupra reformelor-cheie, un grup mai restrâns de țări ar putea merge mai departe singur, prin mecanismul de „cooperare consolidată”.

Presiune pentru uniunea piețelor de capital

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au acordat statelor membre un termen-limită până în iunie pentru a face progrese reale în privința Uniunii Piețelor de Capital (Capital Markets Union – CMU), un proiect discutat de peste un deceniu.

Scopul acestei uniuni este integrarea mai profundă a piețelor financiare din UE, astfel încât companiile europene să poată accesa finanțare la scară largă, similar cu Statele Unite.

În prezent, investițiile și piețele financiare rămân fragmentate, iar interesele naționale și ale anumitor grupuri profesionale au frânat integrarea.

„De multe ori avansăm cu viteza celui mai lent, iar cooperarea consolidată evită acest lucru”, a declarat Ursula von der Leyen. Ea a subliniat că presiunea și urgența actuală sunt „enorme” și pot forța decizii mai rapide.

Dacă până în iunie nu vor exista progrese suficiente la nivelul tuturor celor 27 de state, cel puțin nouă țări ar putea decide să meargă înainte într-un format restrâns.

O „Europă cu două viteze”?

Primele state care ar putea forma nucleul dur al reformei sunt cele șase mari economii care au discutat recent ideea unei „Europe cu două viteze”: Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia și Țările de Jos.

Nu toate țările membre privesc cu ochi buni această posibilitate. Unii diplomați europeni avertizează că o astfel de abordare ar putea afecta unitatea UE, mai ales într-un moment în care blocul comunitar insistă public asupra coeziunii în fața amenințărilor externe.

„Este o idee bună să pui presiune pentru a obține acorduri, dar o idee foarte proastă pentru viitorul Europei”, a declarat pentru Reuters, un diplomat european, sub protecția anonimatului.

Alții însă consideră că este nevoie de un „plan B”. Într-o lume tot mai ostilă din punct de vedere economic, menținerea blocajelor administrative și a intereselor naționale riscă să afecteze prosperitatea europeană.

Modelul există deja

De fapt, o Europă „în mai multe viteze” nu este o noutate. Zona euro și spațiul Schengen sunt exemple clare de cooperare diferențiată: nu toate statele membre folosesc moneda euro, iar nu toate fac parte din spațiul fără controale la frontieră.

De asemenea, Parchetul European sau sistemul brevetului unitar funcționează pe baza participării voluntare a unor grupuri de state.

Chiar și în decembrie, când UE a aprobat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, trei țări – Cehia, Ungaria și Slovacia – au ales să nu participe.

Competitivitatea, în scădere

Contextul economic adaugă presiune suplimentară. Datele recente arată că surplusul comercial al UE s-a redus, pe fondul tarifelor impuse de SUA și al creșterii importurilor din China.

Liderii europeni sunt tot mai conștienți că fragmentarea internă slăbește capacitatea blocului de a răspunde rapid și eficient.

Analiștii avertizează însă că o „coaliție a celor dispuși” nu este o soluție magică. Disensiuni importante au existat chiar între marile economii europene, inclusiv Franța, Germania și Italia, în privința reformelor financiare.