Somalia condamnă recunoașterea Somaliland de către Israel și leagă decizia de Gaza

Somalia a cerut Israelului să își retragă recunoașterea regiunii separatiste Somaliland, calificând decizia drept un act de „agresiune” și o ingerință în afacerile interne ale statului somalez, relatează Al Jazeera.

Reacția vine după ce Israel a anunțat că devine primul stat din lume care recunoaște oficial Somaliland, un teritoriu care s-a separat de Somalia în 1991, dar care nu a fost recunoscut până acum de niciun stat membru al Organizației Națiunilor Unite.

Ali Omar, ministru de stat pentru afaceri externe al Somaliei, a declarat într-un interviu pentru Al Jazeera că guvernul de la Mogadishu va folosi toate mijloacele diplomatice disponibile pentru a contesta ceea ce numește un act de „agresiune de stat”. Potrivit acestuia, poziția Somaliei este una fermă: Somaliland rămâne parte integrantă a teritoriului somalez, iar orice recunoaștere externă a independenței regiunii este considerată o încălcare a suveranității și a integrității teritoriale.

„Acest lucru nu va fi niciodată acceptabil sau tolerabil pentru guvernul și poporul nostru, care sunt uniți în apărarea integrității teritoriale”, a spus Ali Omar. El a adăugat că Somalia „sfătuiește” Israelul să își retragă acțiunile pe care le consideră „divizive” și să respecte dreptul internațional.

De ce este Somaliland un subiect atât de sensibil pentru Somalia

Somaliland s-a desprins de Somalia în 1991, după prăbușirea statului somalez și în contextul unui război civil descris ca brutal. De atunci, autoritățile locale au construit instituții proprii și funcționează ca o entitate separată: are monedă, steag și parlament. Totuși, în plan internațional, Somaliland nu a obținut recunoaștere oficială din partea niciunui stat membru ONU, iar Somalia a refuzat constant să accepte separarea.

În plus, situația nu este complet clară nici pe teren. Teritoriile estice ale Somaliland rămân disputate, ceea ce complică și mai mult discuția despre granițe și control administrativ. Din perspectiva guvernului somalez, recunoașterea externă a Somaliland ar putea încuraja fragmentarea și ar crea un precedent periculos în regiune.

Ali Omar a legat interesul extern de importanța strategică a Cornului Africii. El a spus că această zonă este importantă pentru comerțul internațional, iar acest lucru ar alimenta implicarea și interesul unor actori din afara regiunii. Cornul Africii este un punct-cheie pe rute maritime și comerciale, iar competiția diplomatică și de securitate este ridicată.

În Somaliland, anunțul recunoașterii a fost așteptat și pregătit în spațiul public. Președintele Somaliland, Abdirahman Mohamed Abdullahi, a lăsat să se înțeleagă cu săptămâni înainte că o recunoaștere din partea unui stat „era iminentă”, fără să precizeze cine. În capitala Hargeisa au apărut panouri care anunțau populația că recunoașterea urmează să vină.

Somalia leagă recunoașterea de Gaza și acuză un plan de „deplasare forțată”

Un element central al reacției Somaliei este acuzația că recunoașterea Somaliland de către Israel ar avea legătură cu situația din Gaza. Ali Omar a declarat că unul dintre motivele care ar fi stat la baza deciziei Israelului este „deplasarea palestinienilor din Gaza”.

Ministerul de externe al Palestinei a susținut poziția Somaliei, amintind că Israel ar fi identificat anterior Somaliland drept o posibilă destinație pentru deplasarea forțată a palestinienilor din Gaza, lucru descris ca o „linie roșie”. În același timp, președintele Somaliland, a respins ideea că recunoașterea ar fi îndreptată împotriva altui stat sau că ar amenința pacea regională, susținând că gestul nu reprezintă un pericol pentru stabilitatea zonei.

La scurt timp după anunțul făcut de premierul israelian Benjamin Netanyahu, biroul prim-ministrului Somaliei a emis un comunicat în care a descris acțiunea Israelului drept un atac deliberat asupra suveranității Somaliei și un pas „ilegal”. Mesajul a subliniat din nou că Somaliland este o parte „inseparabilă” a teritoriului somalez.

Netanyahu a prezentat recunoașterea ca fiind în spiritul Acordurilor Abraham și a spus că va susține cauza Somaliland în discuțiile cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, programate pentru luni. Totodată, Netanyahu l-a invitat pe Cirro în Israel, iar liderul din Somaliland a acceptat invitația, potrivit informațiilor din articol.

Totuși, Donald Trump a transmis că nu va urma exemplul Israelului în această chestiune. Potrivit relatării, el a declarat pentru publicația The New York Post că nu va face același pas. Reacția a fost salutată de ministrul somalez al lucrărilor publice, Ayub Ismail Yusuf, care a scris pe rețelele sociale: „Vă mulțumim pentru sprijin, domnule președinte.”

Articolul notează că poziția lui Trump reprezintă o schimbare față de luna august, când afirmase într-o conferință de presă că administrația sa lucrează la „dosarul Somaliland”. În același timp, în ultimele săptămâni, președintele american a lansat atacuri frecvente la adresa comunității somaleze din SUA și la adresa Somaliei.

Pe fondul acestor tensiuni, Statele Unite și-au exprimat și nemulțumirea față de autoritățile somaleze într-o reuniune recentă a Consiliului de Securitate al ONU. SUA au spus că Somalia nu a reușit să îmbunătățească securitatea în țară, în ciuda ajutorului de miliarde de dolari, și au semnalat că nu vor continua să finanțeze o misiune de menținere a păcii considerată costisitoare.

Reacții critice au venit și din partea organizațiilor regionale. Președintele în exercițiu al Uniunii Africane, Mahamoud Ali Youssouf, a respins orice inițiativă care urmărește recunoașterea Somaliland ca stat independent. El a avertizat că un astfel de pas ar crea un precedent periculos, cu efecte pe termen lung. Uniunea Africană a invocat o decizie din 1964 privind intangibilitatea frontierelor moștenite la momentul independenței statelor, considerată un principiu de bază pentru stabilitatea continentului.

Și Liga Arabă a condamnat recunoașterea. Secretarul general Ahmed Aboul Gheit a descris decizia Israelului drept un atac provocator asupra suveranității unui stat arab și african. El a spus că recunoașterea ar încălca dreptul internațional și principiul suveranității statelor.

În ciuda criticilor internaționale, în Somaliland au avut loc celebrări. Mii de oameni au ieșit pe străzile din Hargeisa vineri, considerând momentul drept sfârșitul a trei decenii de izolare diplomatică. Potrivit relatării, steagul Israelului a fost afișat pe muzeul național, iar locuitorii au salutat ceea ce au perceput ca o reușită majoră.

Contextul relațiilor dintre Somalia și Israel este, de asemenea, important. Articolul amintește că Somalia a avut istoric relații tensionate cu Israel, în parte din cauza legăturilor Israelului cu Etiopia, rival regional al Somaliei. În perioada Războiului Rece, Israel a oferit Etiopiei instruire militară, informații și arme. Somalia, aliniată cu state arabe ostile Israelului, a fost înfrântă în războiul din Ogaden din 1977, un eșec care a contribuit, potrivit textului, la alimentarea deceniilor de instabilitate internă.

Somaliland și-a declarat independența în 1991, după persecuții sub fostul lider Mohammed Siad Barre, însă Somalia nu a recunoscut niciodată separarea. În acest context, orice pas diplomatic care pare să legitimeze independența Somaliland este tratat de Mogadishu ca o amenințare directă.

Mai recent, vice-ministrul de externe al Israelului, Sharren Haskel, a spus că ar fi existat comunicare cu guvernul Somaliei privind îngrijorări comune legate de influența Houthi în regiune. Ali Omar a respins însă ferm ideea unor legături cu Israel, afirmând că poziția Somaliei față de politicile Israelului rămâne neschimbată.

În perioada următoare, disputa diplomatică se anunță complicată. Somalia spune că va continua demersurile pe canale diplomatice pentru a contesta recunoașterea Somaliland, în timp ce Israel își prezintă decizia ca pe un pas de politică externă cu miză regională.

Între timp, reacțiile Uniunii Africane și ale Ligii Arabe arată că subiectul depășește relația bilaterală și atinge teme sensibile precum frontierele, suveranitatea și stabilitatea într-o regiune strategică.