Populația României continuă să scadă, iar copiii sunt tot mai puțini în raport cu vârstnicii, potrivit noilor date INS

La 1 ianuarie 2026, populația după domiciliu a ajuns la 21,646 milioane de persoane, față de 21,739 milioane la 1 ianuarie 2025. Asta înseamnă o scădere de 93.200 de oameni într-un singur an, adică minus 0,5%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.

Scăderea nu este o surpriză, pentru că trendul merge în aceeași direcție de mai mulți ani. Noutatea este că se vede tot mai clar și o altă problemă: nu doar că populația se micșorează, dar se și schimbă puternic pe vârste. Sunt mai puțini tineri și mai mulți vârstnici, iar această diferență crește de la un an la altul.

Un detaliu important este că INS vorbește aici despre populația după domiciliu, adică despre persoanele cu cetățenie română și domiciliul în România. Instituția atrage atenția că această categorie nu este același lucru cu populația rezidentă, adică populația care locuiește efectiv în țară și este folosită la nivel internațional. Cu alte cuvinte, în aceste cifre pot intra și români plecați din țară de mai mult timp, dacă și-au păstrat domiciliul în România.

Cu cât a scăzut populația într-un an

România a pierdut 93.200 de oameni într-un an. De la 21.739.400 de persoane la 1 ianuarie 2025, s-a ajuns la 21.646.200 la 1 ianuarie 2026.

În mediul urban, scăderea a fost mai mare. Orașele aveau 11,948 milioane de persoane la începutul lui 2026, cu 0,9% mai puțin decât cu un an înainte.

În mediul rural, populația a fost de 9,697 milioane de persoane, înregistrând o ușoară creștere de 0,04%. Asta arată că declinul s-a văzut mai puternic în orașe decât la sate.

Scăderea apare și dacă ne uităm separat la femei și bărbați. Populația feminină a ajuns la 11,091 milioane de persoane, iar cea masculină la 10,555 milioane.

În ambele cazuri, scăderea față de anul trecut a fost de 0,5%. Femeile rămân majoritare în totalul populației, la fel cum și populația urbană rămâne peste cea rurală.

România are tot mai mulți vârstnici și tot mai puțini tineri

Partea cea mai apăsătoare din date nu este doar scăderea totală, ci îmbătrânirea populației. INS arată că ponderea copiilor și adolescenților de 0-14 ani a scăzut cu 0,3 puncte procentuale, în timp ce ponderea persoanelor de 65 de ani și peste a crescut cu 0,3 puncte procentuale. Cu alte cuvinte, baza tânără a populației se subțiază, iar partea vârstnică se lărgește.

Asta se vede foarte bine în indicele de îmbătrânire demografică. Acesta a urcat de la 131,7 la 136,6 vârstnici la 100 de tineri într-un singur an. Practic, pentru fiecare 100 de persoane tinere, România are acum aproape 137 de persoane vârstnice. Este un semn clar că balanța dintre generații se înclină tot mai mult spre grupele de vârstă înaintată.

Și vârsta populației a crescut. Vârsta medie a ajuns la 43,2 ani, iar vârsta mediană la 44,3 ani. Față de anul trecut, ambele au urcat, ceea ce confirmă același lucru: România nu doar pierde populație, ci înaintează și ca vârstă.

Unde se vede cel mai clar schimbarea

Datele INS mai arată și ce grupe de vârstă sunt cele mai numeroase. Cea mai mare pondere în totalul populației o are grupa 45-49 de ani, cu 8,6%. La bărbați, această grupă este și mai puternică, ajungând la 9%. La femei, cele mai mari ponderi sunt la grupele 45-49 de ani și 55-59 de ani, fiecare cu 8,2%.

În schimb, la capătul celălalt, grupa de 0-4 ani are o pondere de doar 4%. Este mai mică decât grupa 5-9 ani, care are 4,9%, mai mică decât grupa 10-14 ani, cu 4,8%, și mai mică decât grupa 15-19 ani, care ajunge la 5,2%. Asta înseamnă, foarte simplu, că vin din urmă generații mai mici decât cele care sunt deja în copilărie și adolescență.

Acesta este unul dintre cele mai clare semne că problema nu este doar prezentă, ci și că se poate accentua în următorii ani. Dacă grupele cele mai mici sunt tot mai puțin numeroase, presiunea pe viitorul pieței muncii, pe școli, pe sistemul de pensii și pe sănătate va deveni tot mai mare.

INS a anunțat că datele complete privind populația după domiciliu la 1 ianuarie 2026, până la nivel de municipiu, oraș și comună, vor fi disponibile în baza de date TEMPO în cursul lunii aprilie 2026. Asta înseamnă că în perioada următoare se va vedea mai clar și unde anume se simte cel mai puternic această scădere, nu doar la nivel național, ci și local.