Netanyahu anunță aderarea Israelului la „Consiliul de Pace”, după întâlniri la Washington cu Trump și Marco Rubio

Anunțul a fost făcut în timpul vizitei lui Netanyahu la Washington, unde s-a întâlnit atât cu Donald Trump, cât și cu secretarul de stat Marco Rubio.

Imagini publicate după întâlnirea dintre Netanyahu și Rubio îi arată pe cei doi ținând un document care poartă semnătura premierului israelian privind aderarea Israelului la această structură.

Ulterior, Netanyahu a confirmat informația într-un mesaj pe rețeaua X, precizând că a semnat oficial actul de alăturare a țării sale la „Consiliul de Pace”.

Inițiativa a fost autorizată printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU adoptată la mijlocul lunii noiembrie și prevede înființarea unui mecanism internațional de stabilizare pentru Fâșia Gaza.

Conform planului propus de Donald Trump, Consiliul pentru Pace ar urma să supravegheze guvernarea temporară a teritoriului palestinian, în contextul armistițiului fragil care a intrat în vigoare în octombrie între Israel și Hamas.

Ulterior, Trump a anunțat că structura va fi extinsă pentru a aborda și alte conflicte globale, nu doar situația din Gaza, iar el însuși ar urma să conducă acest organism.

Prima reuniune oficială a consiliului este programată pentru 19 februarie, la Washington, iar pe agenda discuțiilor se va afla, printre altele, reconstrucția Fâșiei Gaza, grav afectată de conflict.

Planul lui Trump prevede, în următoarea etapă, rezolvarea unor chestiuni sensibile, precum dezarmarea Hamas – obiectiv respins în mod constant de organizația palestiniană –, retragerea suplimentară a trupelor israeliene din Gaza și desfășurarea unei forțe internaționale de menținere a păcii.

Aderarea Israelului la această structură este însă controversată. Consiliul nu include, în acest moment, un reprezentant palestinian, fapt care a atras critici din partea unor experți în drepturile omului și din mediul academic. Aceștia susțin că un organism care supraveghează administrarea unui teritoriu fără participarea părții palestiniene poate fi perceput ca având caracteristici de tip colonial și riscă să submineze rolul Organizației Națiunilor Unite.

Reacțiile internaționale la inițiativa lui Trump au fost prudente. Deși unele state din Orientul Mijlociu, aliate ale Washingtonului, s-au alăturat proiectului, numeroși aliați tradiționali ai SUA din Occident au evitat pentru moment să participe. Există temeri că noua structură ar putea slăbi mecanismele deja existente ale ONU.

Armistițiul din Gaza și acuzații de genocid

Conflictul din Gaza continuă să genereze tensiuni, în ciuda armistițiului. Potrivit bilanțurilor comunicate de autoritățile palestiniene și israeliene, de la începutul încetării focului au murit cel puțin 580 de palestinieni și patru soldați israelieni. Ministerul Sănătății din Gaza afirmă că de la începutul ofensivei israeliene au fost ucise peste 72.000 de persoane, iar criza umanitară s-a agravat, întreaga populație a enclavei fiind strămutată intern.

Israelul susține că acțiunile sale reprezintă măsuri de autoapărare, după atacul lansat la sfârșitul anului 2023 de militanți conduși de Hamas, soldat cu aproximativ 1.200 de morți și peste 250 de persoane luate ostatice.

Pe de altă parte, mai mulți experți independenți și o anchetă a ONU consideră că amploarea operațiunilor și numărul victimelor ridică întrebări grave privind respectarea dreptului internațional.